Internațional

Ce face un refugiat cand află că va fi trimis în Romania

Ziarul de Vrancea
17 mai 2016 369 vizualizări
Dispare, arată surse citate de Financial Times

Zeci de extracomunitari din Grecia care urmau să fie mutaţi în alte state europene în cadrul sistemului de distribuire stabilit de Comisia Europeană au dispărut în momentul în care au aflat că vor fi trimişi în România, afirmă surse citate de ziarul Financial Times. Unul din şapte solicitanţi de azil distribuiţi prin sistemul stabilit de Comisia Europeană refuză să fie mutat, relevă cifre publicate de Guvernul Greciei. Dintre cele 1.324 de persoane care urmau să fie relocate până acum din Grecia, 191 s-au retras din program şi au dispărut. Comisia Europeană a stabilit, în toamna anului trecut, distribuirea a 160.000 de refugiaţi, pe baza unor cote obligatorii, în ţările membre ale Uniunii Europene. "Dar planul este afectat de refuzul multor solicitanţi de azil de a accepta transferul în state UE mai sărace, precum Bulgaria şi România", notează Financial Times. Potrivit datelor oficiale anunţate de Grecia, 32 dintre cei 67 de refugiaţi care urmau să fie trimişi în România s-au retras din programul de relocare. Bulgaria acceptase să primească 47 de solicitanţi de azil din Grecia, dar 36 au refuzat să ajungă pe teritoriul bulgar.
În septembrie 2015, România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. Recent, Comisia Europeană a propus un sistem permanent de distribuire a refugiaţilor în ţările Uniunii Europene, statele putând refuza timp de un an primirea extracomunitarilor, achitând în schimb contribuţii de 250.000 de euro pentru fiecare imigrant refuzat. Polonia, Ungaria şi Cehia au anunţat că se opun iniţiativei Comisiei Europene de creare a unui sistem permament de distribuire a imigranţilor pe bază de cote obligatorii.

Traficanţii de persoane au obţinut profituri de 6 miliarde de dolari de pe urma imigranţilor în 2015

Traficanţii de persoane au obţinut profituri de până la şase miliarde de dolari în 2015 de pe urma imigranţilor, în condiţiile în care peste un milion de extracomunitari au ajuns în Europa anul trecut, se arată într-un raport al agenţiilor Interpol şi Europol publicat ieri. Nouă din zece imigranţi care au intrat pe teritoriul Uniunii Europene în 2015 au apelat la "servicii de facilitare a accesului" pe continent, oferite, în general, de reţele de crimă organizată, iar procentul se anunţă a fi şi mai ridicat în cursul acestui an, avertizează raportul realizat de Europol şi Interpol. Peste un milion de extracomunitari au ajuns în Europa anul trecut, iar cei mai mulţi dintre aceştia au plătit sume cuprinse între 3.000 şi 6.000 de euro, în medie, pentru a li se asigura transportul ilegal spre Europa, ceea ce aduce valoarea totală a profiturilor obţinute în 2015 de reţele de trafic de persoane la 5-6 miliarde de dolari. Pentru spălarea banilor obţinuţi astfel şi integrarea lor legală în circuitul economic, curierii au transportat sume enorme în numerar peste graniţe, iar traficanţii au folosit registrele contabile ale unor companii specializate în vânzarea de vehicule, în firme de transporturi, restaurante şi magazine pentru a-şi ascunde fondurile astfel obţinute. Principalii traficanţi de persoane care se ocupă de aceste afaceri provin din aceleaşi ţări ca şi imigranţii, dar, de cele mai multe ori, deţin permise de şedere sau drept de rezidenţă pe teritoriul Uniunii Europene. "Structura de bază a unei reţele de traficanţi include lideri care coordonează activităţile pe o rută stabilită, care hotărăsc cine gestionează activităţile la nivel local prin asigurarea de contacte directe (cu imigranţii) şi care pot asista la sesiunile de recrutare", se arată în raportul celor două agenţii de combatere a infracţionalităţii. Raportul subliniază faptul că unii oficiali corupţi pot asigura maşini libere disponibile pentru transportul imigranţilor la graniţe sau chiar vase în schimbul mitei, în condiţiile în care se înregistrează profituri atât de mari în această afacere a traficului de imigranţi. Circa 250 de puncte în care se desfăşurau activităţi de traficare - adesea gări şi aeroporturi - au fost identificate de autorităţile de combatere a criminalităţii, dintre 170 se aflau pe teritoriul UE şi alte 80 în afara acestuia.
În 2015, majoritatea imigranţilor au plătit pentru curse nesigure în bărci supraaglomerate pe Marea Mediterană din Turcia sau Libia pentru a ajunge în Europa, după care şi-au continuat călătoria spre ţări cu stabilitate economică mare precum Germania sau Suedia, parcurgând, cele mai multe ori, aşa-numita rută balcanică. Circa 800.000 de imigranţi aşteaptă în prezent în Libia pentru a putea călători spre Europa, avertizează raportul. Dar intensificarea controalelor la frontiere face ca tranportul aerian să fie mai atractiv pentru imigranţi care apelează la servicii de falsificare a documentelor.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.