MOZAIC STIRI INTERNATIONALE:Ce aşteaptă Rusia ca să-şi retragă trupele din Transnistria
Trupe ruse care staţionează în Moldova pentru a păzi depozite ale fostei Armatei ruse a 14-a vor fi chemate în Rusia imediat ce problema retragerii armamentului va fi rezolvată, a spus acesta. "Acest armament poate fi retras din Moldova în Rusia doar prin tranzitarea teritoriului Ucrainei", a spus Gubarev. "Însă este dificil să ne imaginăm cine îşi va asuma responsabilitatea de a efectua transporturi cu armament prin Ucraina, când în această ţară au loc asemenea evenimente", a spus acesta.
"Imediat ce se iveşte posibilitatea de a retrage armele aflate în depozitul de la Colbasna pentru a le aduce în Rusia, nevoia prezenţei şi continuării activităţii trupelor ruse va lua sfârşit, iar aceşti oameni se vor putea în sfârşit întoarce acasă", a mai spus Gubarov. "Rusia nu şi-a angajat trupele în Moldova", a spus diplomatul. Depozitele militare au fost instalate în perioada Uniunii Sovietice pe teritoriul Republicii Moldova şi au fost păzite de atunci, a spus diplomatul rus.
Coreea de Nord a încercat să lanseze o rachetă intercontinentală
Un submarin militar nord-coreean a încercat să lanseze o rachetă balistică intercontinentală, dar tentativa fie a eşuat, fie a fost oprită, anunţă experţi citaţi de ziarul sud-coreean MBN. Conform surselor citate, un submarin militar nord-coreean de tip Sinpo a părăsit miercuri baza navală Wonsan, situată în estul Coreei de Nord, pe litoralul Mării Japoniei (Marea de Est).
Submarinul a încercat să lanseze o rachetă balistică intercontinentală, dar tentativa nu a reuşit, nava revenind imediat în port. "Submarinul nu ar fi revenit în port atât de rapid dacă urma să participe la vreun exerciţiu. A existat o tentativă de a lansa o rachetă balistică, dar a fost un eşec, din cauze tehnice, logistice sau strategice", a explicat un expert sud-coreean.
Coreea de Nord a efectuat recent trei teste balistice, condamnate vehement de comunitatea internaţională.
Administraţia de la Seul a anunţat că monitorizează cu atenţie activităţile Coreei de Nord. "Putem spune că armata sud-coreeană, în cooperare strânsă cu Statele Unite, urmăreşte cu atenţie activităţile balistice nord-coreene", a anunţat ieri Statul Major sud-coreean. Nu este clar dacă regimul stalinist de la Phenian încerca să efectueze un test balistic sau să lanseze un atac.
Coreea de Nord deţine capacitatea de a instala un focos nuclear pe o rachetă cu rază medie de acţiune, a declarat marţi un specialist din Coreea de Sud.
Regimul Kim Jong-Un a difuzat zilele trecute o nouă înregistrare video de propagandă, avertizând că poate lansa oricând un atac cu rachete nucleare asupra capitalei Coreei de Sud, Seul. Înregistrarea video difuzată de regimul Kim Jong-Un, intitulată "În lipsa unui răspuns la ultimatum", arată lansatoare de rachete BM-21 Grad, de concepţie sovietică, apoi o imagine a Casei Albastre, sediul Preşedinţiei sud-coreene.
Peste 200 de muncitori ai unei fabrici, daţi dispăruţi în urma unui atac al SI
Aproximativ 250 de angajaţi ai unei frabrici de ciment din Siria sunt daţi dispăruţi începând cu ziua de luni, în urma unui atac ai reţelei teroriste Stat Islamic la Dmeir, o localitate situată la 40 de kilometri nord-est de capitala Damasc, au afirmat mai mulţi locuitori, citaţi de Le Figaro. "Am pierdut contactul cu 250 de muncitori ai fabricii de ciment Badia de luni şi nu ştim unde sunt", a afirmat un cadru administrativ al instituţiei, în timp ce familiile lor se tem că ar putea fi răpiţi de Stat Islamic
"Brexitul" ar lăsa băncile europene cu o gaură de peste 100 de miliarde de euro
Dacă Marea Britanie decide să părăsească Uniunea Europeană, o parte din piaţa de creditare ar putea să plece împreună cu ea, iar băncile europene s-ar putea vedea în ipostaza de a înlocui titluri de valoare de 108 miliarde de euro, scrie Bloomberg. Creditorii din UE care au cumpărat obligaţiuni susţinute de ipotecile din Marea Britanie, împrumuturi bancare şi datorii pe carduri de credit, s-ar putea vedea prinşi fără voie în lupta "Brexitului", pentru că banii pe care trebuie să îi primească ar putea brusc să nu mai fie o prioritate. În timp un scandal cu UE ar avea nevoie de ani pentru a se materializa, avocaţii şi analiştii încep să vorbească despre riscul holdingurilor şi titlurilor de valoare susţinute de active, o piaţă care deja a
fost lovită puternic de criza financiară. "Băncile ar putea să se găsească într-o problemă majoră de lichiditate dacă acele active nu mai contează. Sunt riscuri mari, iar soluţiile nu sunt deloc uşoare", a spus pentru Bloomberg Vincent Keaveny, partener la firma de avocatură DLA Piper.
Atentate la Bruxelles: Teroriştii intenţionau să atace de Paşti
Numărul victimelor atentatelor de la Bruxelles ar fi putut fi mult mai mare dacă teroriştii şi-ar fi pus în aplicare planul iniţial, acela de a comite atacurile chiar de Paştele catolic, a scris ieri cotidianul belgian Le Soir.
Atunci când Najim Laachraoui, Khalid El Bakraoui şi bărbatul cu pălărie şi-au declanşat încărcăturile explozibile, marţi 22 martie, la ora locală 07:58, holul pentru plecări din Brussels Airport era deja plin de oameni. Teroriştii au ucis 16 persoane şi au rănit alte câteva zeci, în timp ce complicele lor a fugit. Un bilanţ deja extrem de grav, dar care ar fi putut fi şi mai dramatic dacă teroriştii şi-ar fi pus în aplicare planul iniţial. De fapt, potrivit informaţiilor cotidianului Le Soir, anchetatorii sunt din ce în ce mai convinşi că atacul de la Zaventem era plănuit să aibă loc în timpul sărbătorilor de Paşti, foarte probabil duminică. "Sunt posibile mai multe variante, însă această ipoteză este privilegiată", a declarat o sursă apropiată dosarului.
La două zile după atentatele de la Bruxelles, Farouk Ozgunes, jurnalist turc, dădea asigurări pe VTM că atacurile erau iniţial prevăzute pentru Paşti — chiar dacă el vorbeşte de luni, nu de duminică — şi că Salah Abdeslam urma să ia parte la ele. De atunci, acest scenariu a fost întărit de noi şi noi indicii apărute în cursul anchetei. Mai multe elemente, interne şi externe, ale anchetei vin să sprijine această ipoteză.
Populaţia din oraşul Fallujah, aflat sub asediu, suferă de foame
Organizaţia neguvernamentală Human Rights Watch a tras ieri un semnal de alarmă în legătură cu situaţia umanitară în oraşul irakian Fallujah, aflat sub asediu, cerând autorităţilor să permită intrarea ajutoarelor pentru populaţia "înfometată", iar grupării jihadiste Stat Islamic să lase civilii să plece. "Populaţia din Fallujah este sub asediul guvernului, ostatică a Statului Islamic şi suferă de foame", a rezumat Joe Stork, directorul adjunct al filialei pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord a Human Rights Watch (HRW), cu sediul la New York. "Părţile în conflict ar trebui să se asigure că ajutorul poate să ajungă la populaţia civilă", a adăugat el într-un comunicat.
Citând activişti irakieni care vin în contact cu familiile lor în Fallujah, HRW afirmă că locuitorii "nu mai mănâncă decât pâine din făină preparată din sâmburi de curmale şi supe făcute din iarbă".
Acest mare oraş controlat de jihadişti, situat la numai 50 km vest de Bagdad, este înconjurat aproape în totalitate de forţele proguvernamentale, care profită de atacurile aeriene ale coaliţiei internaţionale pentru a progresa în provincia Al-Anbar. Luptele din februarie între triburi şi Statul Islamic la Fallujah s-au terminat după răpirea mai multor zeci de locuitori de către gruparea jihadistă. Statul Islamic a anunţat totodată executarea unor presupuşi spioni la Fallujah.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
