MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Una dintre cele mai bogate ţări ar putea ajunge la sapa de lemn
"Preţul scăzut al petrolului ameninţă economia saudită, dependentă de ţiţei. Dacă nu vor face nimic, până în 2020 rezervele de bani se vor termina", a spus John Mauldin, şeful Mauldin Economics. Preţul petrolului a scăzut din nou luni şi marţi. Potrivit lui Mauldin, Arabia Saudită se poartă asemenea unei companii care ia măsurile necesare pentru a rămâne profitabilă. Totuşi, Arabia Saudită nu este o companie, iar măsurile luate de guvern pentru reducerea cheltuielilor publice şi înasprirea condiţiilor fiscale vor afecta puternic populaţia, care lucrează în cea mai mare parte direct pentru guvern. "Având în vedere că 90% dintre persoane lucrează pentru guvern, oamenii vor fi supăraţi", a spus Mauldin.
Mauldin prezice că, în ciuda preţului scăzut al petrolului, de sub 40 de dolari barilul, Statele Unite vor putea face în continuare profit, în condiţiile unui cost de producţie scăzut şi a tehnologiei inovative. Nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul Arabiei Saudite, care şi-ar putea reveni doar dacă preţul petrolului ajunge din nou la 60 de dolari.
Favoriţii au pierdut primarele din Wisconsin
Ted Cruz a obţinut uşor victoria în alegerile primare din Wisconsin, în faţa lui Donald Trump, favorit în cursa candidaţilor republicani pentru prezidenţialele din SUA din noiembrie, iar Bernie Sanders a învins-o pe Hillary Clinton, aflată în fruntea clasamentului din tabăra democrată.
Prin victoria înregistrată marţi în Wisconsin, Ted Cruz şi-a mărit şansele de a fi nominalizat drept candidat al partidului pentru alegerile prezidenţiale de pe 8 noiembrie din SUA, destabilizând poziţia lui Donald Trump, aflat în fruntea clasamentului. Victoria lui Cruz este percepută ca o încercare a partidului Republican de a bloca nominalizarea lui Trump ca unic candidat al partidului, nominalizare care va avea loc în iulie, în cadrul convenţiei din Cleveland, Ohio.
Alegerile din Wisconsin vin după o săptămână grea pentru Trump, care a declarat că femeile care fac avorturi ar trebui să fie sancţionate legal şi şi-a exprimat sprijinul pentru managerul său de campanie care a fost inculpat pentru agresarea unui jurnalist. În tabăra democrată, Sanders a înregistrat victoria în Wisconsin în faţa lui Clinton, favorită pentru a fi nominalizată de democraţi drept candidat pentru prezidenţialele din noiembrie. Este cea de-a şasea victorie obţinută de Sanders din ultimele şapte serii de alegeri, consolidându-şi poziţia în faţa lui Clinton, prin voturile primite de susţinătorii tineri atraşi de discursul său împotriva corupţiei guvernamentale şi bancare.
Firma Mossack Fonseca susţine că este victima unui atac cibernetic
Ramon Fonseca Mora, directorul şi cofondatorul companiei de avocatură Mossack Fonseca, aflată la originea scandalului global Panama Papers, susţine că firma sa este victima unui atac de piraterie, operat de pe servere străine şi că a depus o plângere în acest sens. "Avem un raport tehnic care ne spune că am fost piraţi de pe servere străine", a declarat Ramon Fonseca Mora pentru AFP. El a mai precizat că a depus luni "plângere la parchet" în acest sens.
Ancheta Panama Papers, documentată de ziarul german Suddeutsche Zeitung şi Consorţiul Internaţional pentru Investigaţii Jurnalistice (ICIJ), se bazează pe o scurgere imensă de date, de 11,5 milioane de documente din baza de date a firmei panameze de avocatură Mossack Fonseca, specializată în crearea de companii offshore prin care şi-au ascuns averile numeroase personalităţi din lume, evitând plătirea de taxe. Datele au fost făcute publice duminică seară, ceea ce a dus la o serie de anchete declanşate în mai multe ţări, dar şi proteste în state precum Islanda, pe fondul implicării premierului în această anchetă.
Printre cei vizaţi de anchetă se află apropiaţi ai lui preşedintelui rus Vladimir Putin, tatăl lui David Cameron, premierul demisionar al Islandei, Sigmundur David Gunnlaugsson, dar şi personalităţi sportive precum Lionel Messi şi Michael Platini.
Putin înfiinţează o gardă pentru reprimarea protestelor
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat înfiinţarea unei Gărzi Naţionale, care va avea atribuţii de ordine publică şi de combatere a terorismului şi infracţionalităţii organizate, deşi criticii cred că noua structură are misiunea de a bloca mişcările de protest cu ocazia alegerilor legislative. Vladimir Putin a anunţat ieri crearea noii structuri, explicând că Garda Naţională va combate activităţile teroriste şi infracţionalitatea organizată. "A fost luată decizia de a crea o nouă structură federală", a declarat Vladimir Putin, citat de BBC News online. Structura de securitate va fi formată din actuali angajaţi ai Ministerului de Interne şi va fi condusă de Viktor Zolotov, fost agent de pază al preşedintelui rus. Garda Naţională va fi subordonată direct preşedintelui Vladimir Putin.
Ideea înfiinţării unei Gărzi Naţionale era analizată de mulţi ani la Moscova, iar criticii cred că decizia a fost luată acum pentru a bloca eventualele mişcări de protest cu ocazia alegerilor parlamentare programate în septembrie.
