MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Dezvăluiri despre "paradis"
Publicaţia germană Süddeutsche Zeitung (SZ) a primit, în urmă cu mai mult de un an, de la o sursă secretă, documente interne aparţinând Mossack Fonseca, o firmă care vinde companii offshore secrete în întreaga lume, ce permit proprietarilor lor să îşi acopere diferite manevre de afaceri, indiferent de cât sunt acestea de suspecte.
În lunile care au urmat, numărul de documente pe care publicaţia le primea a continuat să crească. În cele din urmă, SZ a obţinut aproximativ 2,6 terabiţi de date, aceasta fiind cea mai mare scurgere de informaţii la care a avut presa acces vreodată. Sursa care a furnziat informaţiile nu a dorit să primească nimic în schimb, în afară de o serie de măsuri de securitate menite să o protejeze. Documentele furnizate arată cum o industrie globală, formată din bănci cu influenţă, cabinete de avocatură şi companii de control al gestiunii, administrează în secret bunurile celor mai bogaţi şi mai faimoşi oameni, de la politicieni şi oficiali FIFA până la hoţi şi traficanţi de droguri, celebrităţi şi atleţi.
Publicaţia Süddeutsche Zeitung a decis să analizeze informaţiile în alături de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ).
În ultimele 12 luni, aproximativ 400 de jurnalişti din peste 100 de instituţii de presă şi 80 de ţări au participat la analizarea acestor documente care acoperă perioada 1970 - primăvara anului 2016.
Miliardele lui Vladimir Putin
Publicaţiile The Guardian (britanică) şi Le Monde (franceză), care au participat la anchetă, susţin că documentele demonstrează existenţa unei reţele de înţelegeri şi împrumuturi secrete offshore care valorează peste un miliard de dolari ce trimit către prieteni apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin. Datele arată cum persoane din anturajul liderului de la Kremlin au deturnat de-a lungul anilor prin intermediul companiilor offshore sute de milioane de euro din bani publici în folosul oligarhiei financiare ruse. Aceşti oameni sunt prietenii preşedintelui Putin. Toţi provin din zona Sankt-Petersburg, unde ofiţerul KGB Vladimir Putin a fost la începutul anilor '90 eminenţa cenuşie a primarului celui de-al doilea oraş al Rusiei. Mai târziu, au devenit miniştri sau miliardari, reprezentanţi ai noii oligarhii ruse. Tehnicile folosite pentru a scoate din Rusia sume colosale de bani arată o creativitate deosebită: credite acordate de băncile publice ruse şi care nu au mai fost rambursate niciodată, împrumuturi transferate din mână în mână până când s-au evaporat, cesiunea de acţiuni fictive, onorarii nejustificate pentru activităţi de "consultanţă", despăgubiri acordate în schimbul unor pretinse operaţiuni comerciale nereuşite. Ziariştii de investigaţie reuniţi în ICIJ estimează că prin astfel de metode peste un miliard de euro au ajuns în paradisurile fiscale din Caraibe în perioada 2009-2011 cu ajutorul unor societăţi paravan manevrate de oligarhii ruşi.
Recurgerea la societăţile offshore a permis regimului oligarhic rus să instituie un control discret asupra sectoarelor strategice ale economiei, în special mass-media.
Pivotul rus al acestor montaje financiare offshore este o bancă din Sankt-Petersburg, Bank Rossia, asistată de o societate discretă de avocaţi elveţieni. Un responsabil de la Casa Albă a descris-o în 2014 drept o "bancă a prietenilor". Acţionarul ei principal este Iuri Kovalciuk, considerat "bancherul personal" al preşedintelui Vladimir Putin. Dar un rol foarte important este jucat şi de un alt apropiat al liderului de la Kremlin, respectiv Serghei Rolduchin, solist al prestigiosului teatru Mariinsky şi rector al conservatorului din Sankt Petersburg. Le Monde mai susţine că în tinereţe el i-a prezentat-o lui Putin pe Liudmila, cea care avea să-i devină soţie. "Am doar un apartament, o maşină şi o vilă. Nu am milioane", declara Rolduchin publicaţiei New York Times în anul 2014. Totuşi, numele său apare în cel puţin şapte societăţi offshore din Panama, Insulele Virgine Britanice şi Belize, deşi aceste societăţi nu sunt cu adevărat ale sale.
Însă destinaţia finală a banilor spălaţi cu ajutorul ingineriilor financiare derulate de oligarhii ruşi prin intermediul societăţilor offshore este greu de aflat. Aceşti bani ar putea fi folosiţi pentru investiţii în companiile strategice ruse, dar şi în susţinerea afacerilor unuia sau altuia dintre membrii sistemului oligarhic, precum şi pentru cheltuieli personale extravagante.
Kremlinul vorbeşte despre "agenturi străine"
Preşedintele Vladimir Putin este "ţinta principală" a scurgerii de documente, acuză Kremlinul, care invocă o anchetă jurnalistică plină de "invenţii" şi "falsificări" care vizează "destabilizarea" ţării. "Putin, Rusia, ţara noastră, stabilitatea noastră, urmatoarele alegeri sunt principala ţintă. Este vorba de destabilizare", a afirmat purtătorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Ştiu ca există şi alte nume (incriminate în anchetă), dar e clar că ţinta principală a acestor atacuri sunt tara noastră şi preşedintele nostru", a continuat el. "Cunoaştem bine această aşa-numită comunitate ziaristică. Sunt numeroşi acolo cei pentru care activitatea ziaristică nu e activitatea principală. Mulţi sunt fost angajaţi ai Departamentului de Stat, ai CIA, ai altor servicii secrete", a acuzat el.
Jackie Chan şi Lionel Messi
Scurgerile de informaţii financiare au dezvăluit modul în care politicieni de top, staruri sportive şi criminali şi-au ascuns banii folosind paradisuri fiscale offshore. În total, datele se referă la cel puţin 12 foşti şi actuali şefi de stat şi 128 de personalităţi publice implicaţi în tranzacţii financiare ilicite. Printre cei implicaţi se află fostul preşedinte egiptean Hosny Mubarak, fostul lider libanez Muammar Gaddafi şi preşedintele sirian Bashar al-Assad, premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson, regele Salman al Arabiei Saudite, preşedintele argentinian Mauricio Macri, premierul pakistanez Nawaz Sharif şi fostul premier ucrainean Pavlo Lazarenko.
Lor li se alătură alţi şefi de stat sau politicieni influenţi, dar şi nume importante din lume sportului, precum fotbalistul argentinian Lionel Messi şi preşedintele suspendat al UEFA, Michel Platini. De asemenea, numele unor societăti care au legături cu familia preşedintelui chinez Xi Jinping apar de asemenea in documente, dar şi informaţii despre cineastul spaniol Pedro Almodóvar şi actorului chinez Jackie Chan.
Lavrov: Acordul de asociere UE-Moldova a afectat grav relaţiile cu Rusia
Acordul de asociere UE-Republica Moldova a afectat în întregime relaţiile comerciale între Moscova şi Chişinău, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după întrevederea cu omologul său moldovean, Andrei Galbur. "Am discutat despre situaţia apărută după semnarea de către Republica Moldova în 2014 a Acordului de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, care a afectat în întregime relaţiile comerciale bilaterale", a declarat Serghei Lavrov, conform agenţiei Tass, după întrevederea pe care a avut-o la Moscova cu omologul său moldovean.
"Am stabilit să colaborăm intens pentru găsirea de soluţii la problemele existente", a subliniat Lavrov. "Intenţionăm să organizăm o reuniune a comisiei interguvernamentale ruso-moldovene anul acesta", a precizat şeful diplomaţiei de la Moscova. Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Andrei Galbur, efectuează o vizită de două zile la Moscova.
Centrele pentru refugiaţi din Germania, pe jumătate goale
Mai mult de jumătate dintre locurile disponibile în centrele pentru primirea de refugiaţi din Germania sunt în prezent neocupate, ca urmare a închiderii rutei balcanice, acţiune care a redus în mod considerabil afluxul de imigranţi. Din totalul celor 348.361 de locuri repartizate pe tot teritoriul german, doar 157.215 sunt în prezent ocupate, potrivit unei numărători efectuate în cele 16 landuri. Aceste cifre nu vizează decât centrele de primire a refugiaţilor. Ulterior, refugiaţii sunt îndreptaţi spre centre pentru solicitanţi de azil sau pentru primiri de urgenţă, sau au posibilitatea de a-şi căuta ulterior un loc de cazare.
Printre landurile unde aceste centre de primire sunt cele mai aglomerate figurează Bavaria, care în virtutea poziţiei sale geografice a primit cea mai mare parte dintre migranţi la sosirea acestora în Germania, după periplul lor prin Balcani. Bavaria, puternică şi bogată regiune din sudul ţării, nu încetează să solicite în ultimele luni o înăsprire a politicii în acest domeniu, mergând până la închiderea frontierei cu Austria, şi să atenţioneze că se află la capătul capacităţilor sale de preluare a migranţilor.
După ce în 2015 au sosit peste un milion de migranţi în Germania, sosirile de sirieni, irakieni, dar şi de afgani în această ţară s-au redus considerabil, mai ales după închiderea, la începutul lui martie, a frontierei greco-macedonene. În februarie, în Germania au fost contabilizaţi 61.428 de solicitanţi de azil, cu o treime mai puţin decât în luna precedentă (91.671 de persoane), potrivit Ministerului de Interne.
Iranul trimite în Siria efective ale forţelor speciale, pentru a ajuta regimul al-Assad
Iranul a trimis efective ale forţelor speciale în Siria, pentru a oferi asistenţă militară Administraţiei Bashar al-Assad, anunţă armata iraniană, conform site-ului agenţiei Reuters. Iranul este principalul aliat regional al regimului Bashar al-Assad şi oferă susţinere economică şi logistică Damascului în conflictul cu grupurile insurgente şi cu organizaţia teroristă sunnită Stat Islamic. "Trimitem în Siria forţe de comando ale Brigăzii 65 şi alte unităţi militare, pentru a oferi consiliere", a declarat generalul iranian Ali Arasteh, adjunct al comandantului Forţelor terestre iraniene, citat de agenţia Tasnim. Conform serviciilor secrete occidentale, sute de membri ai Gardienilor Rezvoluţiei iraniene se află pe teritoriul Siriei pentru a ajuta regimul Bashar al-Assad. Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte, conform estimărilor ONU, 270.000 de morţi.
