Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Un nou pas spre un nou război rece

Ziarul de Vrancea
1 apr 2016 388 vizualizări
Polonia cere efective militare NATO permanente şi sute de avioane de vanătoare moderne, de teama Rusiei n în replică, Moscova ameninţă cu un răspuns "asimentric"

Polonia va cere în mod oficial Alianţei Nord-Atlantice efective militare permanente, sisteme de rachete şi suplimentarea numărului avioanelor de vanătoare, pentru contracararea acţiunilor Rusiei, afirmă premierul polonez, Andrzej Duda. "Polonia va formula o solicitare adresată NATO în sensul staţionării permanente de trupe, dar acestea nu vor fi suficiente: sunt necesare sisteme de apărare şi avioane de atac F-35", a declarat Andrzej Duda într-un discurs rostit la German Marshall Fund, în Washington. Premierul Poloniei a exprimat preocupare în legătură cu acţiunile Rusiei de consolidare a capacităţilor militare în zona baltică. "Avem nevoie de o strategie balistică eficientă, care să mă facă să dorm liniştit", a adăugat Duda, în contextul în care Polonia va găzdui începând din 2018 elemente antirachetă NATO similare cu cele instalate în România. "Dacă am avea 200 de avioane de vânătoare F-16 faţă de cele 48 de acum, am avea o capacitate aeriană reală şi am putea utiliza rachete de croazieră. Nu aş vrea să utilizez cuvântul «dorinţă», dar dacă am primi şi avioane F-35, am avea garanţia siguranţei; Polonia, ca membră a Uniunii Europene şi a NATO, are dreptul să primească tehnologie militară de cel mai înalt nivel", a spus Duda.
Statele Unite au anunţat recent că vor trimite militari suplimentari în Europa de Est, cel mai probabil inclusiv în România, începând din anul 2017, în contextul măsurilor de garantare a securităţii pe fondul acţiunilor Rusiei.

Moscova: "Nu suntem observatori pasivi"

În replică, Rusia a anunţat că pregăteşte un răspuns "asimetric" în faţa consolidării rotaţiei trupelor NATO în şase ţări din Europa de Est şi în special faţă de prezenţa militară a Statelor Unite în apropierea frontierelor ruse - inclusiv România. Ameninţarea vine din partea ambasadorului rus la NATO. "Desigur, răspunsul nostru va fi complet asimetric. Va fi calibrat să corespundă ideilor noastre cu privire la nivelul ameninţării militare, să fie mai eficient şi nu prea scump", a ameninţat Aleksandr Gruşko pe postul rus Rossia-24. "Putem observa că Statele Unite continuă să-şi sporească prezenţa militară în Europa, punând un accent pe frontul estic", a constatat el. "Nu suntem observatori pasivi. Aplicăm în mod sistematic toate măsurile militare care sunt necesare pentru a compensa această sporire a prezenţei militare total nejustificate", a avertizat el.
În opinia ambasadorului rus, Summitul NATO de la Varşovia pare că va continua tendinţa acestei consolidări militare a "flancului estic" european. El a apreciat că în cadrul viitorului Summit NATO ar putea fi adoptate măsuri suplimentare în vederea reformării armatei şi forţelor de ordine din Ucraina.

Alegerile prezidenţiale din Moldova, la data de 30 octombrie

Parlamentul Republicii Moldova a stabilit, printr-un proiect de hotărare adoptat vineri, ca alegerile prezidenţiale să aibă loc pe data de 30 octombrie. nul dintre autorii iniţitiavei, deputatul democrat Sergiu Sârbu, a spus că prin această hotărâre se doreşte acordarea unei previzibilităţi cetăţenilor, iar toate chestiunile de ordin tehnic vor fi rezolvate până pe data de 30 iulie, când prevederile hotărârii vor intra în vigoare. După această dată va putea începe şi campania electorală. eputatul liberal-democrat Chiril Lucinschi a propus, printr-un amendament, ca alegerile să aibă loc pe data de 3 iulie, însă nu a acumulat numărul necesar de voturi.
Stabilirea datei de 30 octombrie pentru desfăşurarea alegerilor prezidenţiale în Republica Moldova a primit votul a 50 de deputaţi, numărul reprezentând majoritatea parlamentarilor prezenţi la şedinţa plenară. Deputaţii socialişti şi cei liberal-democraţi s-au împotrivit acestei iniţiative.

Zeci de civili ucişi în atacuri aeriene la est de Damasc

Cel puţin 33 de persoane au fost ucise în atacuri aeriene, lângă o şcoală şi un spital, la est de capitala siriană Damasc, miercuri, într-unul dintre cele mai grave incidente implicând civili de la intrarea în vigoare a unui armistiţiu. Atacurile au vizat localitatea Deir al-Asafir, la est de damasc, în Ghouta de Est, un bastion rebel, a anunţat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului. Este neclar cine a comis atacurile. Guvernul susţine că Frontul al-Nusra, filiala Al-Qaida în Siria, operează la periferia de est a Damascului. Gruparea jihadistă şi rivala sa, guparea Statul Islamic (SI), sunt excluse de la armistiţiul care a intrat în vigoare în ţară în urmă cu o lună. Însă opoziţia siriană acuză Guvernul preşedintelui sirian Bashar al-Assad că vizează civili în pofida armistiţiului.

SUA oferă Ucrainei un ajutor suplimentar în valoare de 335 milioane dolari

Casa Albă a anunţat că va oferi Ucrainei o "asistenţă în domeniul securităţii" suplimentară în valoare de 335 milioane de dolari, în urma unei întâlniri între vicepreşedintele american Joe Biden şi preşedintele ucrainean Petro Poroşenko. Ucraina are nevoie urgentă de acest ajutor în contextul unei acute crize economice, după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014 şi este aczată de implicare în conflictul separatist din estul ţării, ceea ce Moscova dezminte.
Washingtonul susţine Guvernul prooccidental de la Kiev, însă şi-a exprimat îngrijorarea faţă de corupţia din această ţară. Aceste îngrijorări au fost abordate săptămâna aceasta, când Parlamentul ucrainean l-a demis pe procuroul general, acuzat de blocarea unor anchete de corupţie vizând oficiali de rang înalt. Potrivit Casei Albe, Biden i-a promis lui Poroşenko ajutoare suplimentare, cu condiţia să continue eforturile în vederea instalării unui nou guvern reformist. O încercare de formarea a unei noi coaliţii de guvernare a eşuat, săptămâna aceasta, după ce unul dintre potenţialii parteneri a formulat cereri care vizează o anulare a unora dintre reformele cerute Ucrainei de Occident

Partizanii pro şi contra "Brexit" sunt la egalitate

Partizanii menţinerii Marii Britanii în cadrul Uniunii Europene (UE) sunt la egalitate cu cei care vor ieşirea ţării din blocul comunitar, indica vineri un sondaj TNS, cu mai puţin de trei luni până la referendumul istoric din regat, planificat pentru data de 23 iunie. Potrivit sondajului, ambele tabere întrunesc fiecare câte 35 % dintre respondenţi, în timp ce 30 % se declară indecişi. Sprijinul pentru fiecare dintre cele două tabere a scăzut cu 1 %, comparativ cu un sondaj anterior efectuat în luna martie. TNS arată, de asemenea, că persoanele intervievate devin tot mai puţin sigure în legătură cu rezultatul probabil al referendumului din 23 iunie: 33 % — faţă de 41 % — spun acum că se aşteaptă ca Marea Britanie să rămână în blocul comunitar. Numărul persoanelor care cred că regatul va ieşi din UE rămâne stabil, la 28 %, dar procentul celor care spun că nu ştiu care va fi rezultatul referendumului este susceptibil să crească de la 31 % la 38 %. Sondajul TNS a fost efectuat online în perioada 24-29 martie, pe un eşantion de 1.193 de persoane.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.