Internațional

Obezitatea afectează 13 la sută din populaţia mondială adultă

Ziarul de Vrancea
1 apr 2016 457 vizualizări
Se estimează că numărul de adulţi obezi a fost în anul 2014 de 641 milioane de persoane, în condiţiile în care în 1975 existau numai 105 milioane de persoane obeze

Obezitatea aflată în plină expansiune la nivel mondial afectează în prezent aproape 650 de milioane de adulţi sau 13 la sută din populaţia mondială adultă, putând ajunge la 20 la sută până în anul 2025 dacă ritmul actual al răspândirii acestei epidemii continuă, potrivit unui studiu publicat vineri în revista medicală britanică "The Lancet", citat de Agerpres. "În 40 de ani am trecut de la o lume în care insuficienţa ponderală era de două ori mai mare decât obezitatea, la o lume în care persoanele obeze sunt mai numeroase decât cele subponderale", a declarat profesorul Majid Ezzati, de la Imperial College London, care a coordonat studiul. Se estimează că numărul de adulţi obezi a fost în anul 2014 de 641 milioane de persoane, mai precis de 375 de milioane de femei şi 266 de milioane de bărbaţi. În anul 1975, existau numai 105 milioane de persoane obeze. Această explozie a cazurilor de obezitate este legată, potrivit studiului, în special de alimentaţia cu produse de tip industrial şi de dieta prea bogată, dar şi de predispoziţiile genetice.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), o persoană este considerată obeză atunci când indicele său de masă corporala (IMC) este de peste 30 kg/m2. Indicele de masă corporală este definit ca raportul dintre masa corporală, exprimată în kilograme, şi pătratul înălţimii, exprimat în metri. Rezultatul acestei împărţiri este cuantificat în kg/m2. La un indice de masă corporală de 35 de kg/m2, se poate vorbi deja despre obezitate.
Potrivit studiului, în decursul a 40 de ani, IMC a crescut în medie de la 21,7 la 24,2 la bărbaţi şi de la 22,1 la 24,4 la femeile le adulte, ceea ce înseamnă o creştere în greutate cu 1,5 kilograme la fiecare 10 ani.

Consecinţe medicale de magnitudine necunoscută

Obezitatea a devenit "o problemă majoră de sănătate publică", în multe regiuni cu venituri medii (Pacific, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi unele state din America de Sud sau Caraibe), relevă studiul.
În timp ce IMC a rămas în linii mari stabil între anii 1975 şi 2014 la femeile japoneze şi la cele mai multe femei europene (cu excepţia notabilă a britanicelor), cele şase ţări anglofone bogate (SUA, Marea Britanie, Australia, Canada, Irlanda şi Noua Zeelandă) au rezultate mai mult decât îngrijorătoare: o cincime dintre adulţii obezi din întreaga lume sau 118 milioane de persoane, precum şi 27 la sută dintre persoanele cu obezitate severă, mai precis 50 de milioane de persoane locuiesc în aceste ţări.
De remarcat că în insulele Polinezia şi Micronezia din Oceanul Pacific, 38 la sută dintre bărbaţi şi jumătate dintre femeile adulte suferă de obezitate. În Samoa americană, insule din Pacificul de Sud, IMC mediu culminează astăzi la 34,8 kg/m2 pentru femei şi la 32,2 kg/m2 p

entru bărbaţii adulţi, faţă de 28 kg/m2 în SUA.
Dacă politicile împotriva obezităţii nu sunt puse în aplicare rapid în lume, "consecinţele medicale de magnitudine necunoscută" ale acestui fenomen sunt de temut, a declarat Majid Ezzati.
Pe de altă parte, insuficienţa ponderală, definită printr-un IMC mai mic de 18,5 kg/m2, este legată de malnutriţie şi rămâne o problemă majoră în unele zone ale lumii cum ar fi Asia de Sud sau unele ţări din Africa.
Potrivit studiului, aproape un sfert din populaţie a fost subponderală în Asia de Sud în anul 2014 şi într-o situaţie asemănătoare a fost 12 la sută până la 15 la sută din populaţia din ţările Africii Centrale şi de Est. Timorul de Est, Etiopia şi Eritreea au avut în anul 2014 cea mai mică medie a IMC din lume, situată în jurul valorii de 20 kg/m2.
Subponderabilitatea este considerată responsabilă pentru mortalitatea crescută la femei şi la copiii foarte mici, înainte şi după naştere şi creşte riscul de deces legat de unele maladii infecţioase cum este tuberculoza, în timp ce obezitatea favorizează anumite tipuri de cancer şi boli cardiovasculare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.