MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Un apropiat al lui Putin, mort în urma unor lovituri la nivelul capului
Un fost apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, Mihail Lesin, găsit decedat în noiembrie într-o cameră de hotel, la Washington, a murit în urma unor lovituri puternice la nivelul capului - şi nu de infarct, cum scria presa rusă atunci -, au anunţat oficiali americani. Lesin, mort la vârsta de 57 de ani, prezenta răni la nivelul gâtului, trunchiului, braţelor şi picioarelor, potrivit Biroului legistului din Washington.
Ancheta continuă, a declarat pentru The Washington Post (WP) Dustin Sternbeck, un purtător de cuvânt al Poliţiei. Însă el a refuzat să confirme că anunţul legistului înseamnă că a fost comisă o crimă. "Nu putem exclude nicio ipoteză în acest stadiu", a adăugat Sternbeck.
Postul Russia Today (RT), care cita membri ai familiei, anunţa la începutul lui noiembrie că Lesin a decedat în urma unei crize cardiace. RT cita agenţia rusă Tass, potrivit căreia poliţia nu a găsit indicii cu privire la un eventual act criminal, însă a fost lansată o anchetă oficială cu privire la această moarte.
Lesin, ministru al presei în perioada 1999-2004, a fost acuzat de cenzurarea presei independente ruse. El a devenit şeful holdingului Gazprom-Media în 2013, dar a demisionat anul următor, invocând motive legate de familie. El este creditat ca fiind cel care a creat Russia Today, un post de ştiri în limba engleză, controlat de Guvernul rus.
Senatorul republican Robin Wicker din Mississippi a solicitat, în 2014, o anchetă împotriva lui Lesin, suspectat de spălare de bani şi corupţie.
Lesin ar fi adunat active în valoare de milioane de dolari atât în Europa, cât şi în Statele Unite, în timp ce lucra pentru Guvernul rus, inclusiv 28 de milioane de dolari în domeniul imobiliar, la Los Angeles. "Faptul că un funcţionar public rus a adunat fondurile considerabile necesare în vederea dobândirii şi menţinerii acestor active în Europa şi Statele Unite ridică întrebări serioase", sublinia Wicker.
Merkel: 3.000 de irakieni se întorc acasă în fiecare lună
Cancelarul german Angela Merkel susţine că în jur de 3.000 de migranţi se întorc în Irak din Germania în fiecare lună şi numărul lor este în creştere. Mulţi trăiesc în adăposturi şi sunt frustraţi din cauza procesului de azil lent într-o ţară ce se luptă să prelucreze cererile de azil după ce 1,1 milioane de migranţi au sosit anul trecut. "În prezent 3.000 se întorc în Irak în fiecare lună de exemplu — şi este o tendinţă de creştere — când oraşele lor sunt eliberate de Statul Islamic", a declarat Merkel la un eveniment de campanie în landul Baden-Wuerttemberg înaintea alegerilor regionale care vor fi ţinute acolo şi în alte două state duminică. Merkel, care se confruntă cu un test-cheie în primele alegeri după ce criza refugiaţilor a pus pe jar întreaga Europă vara trecută, a mai spus că este important să se asigure că există stabilitate şi un sfârşit al războiului în Siria şi Irak. Partidul anti-imigraţie Alternativa pentru Germania (AfD), care se bucură de sprijin în rândul alegătorilor nemulţumiţi de politica uşilor deschise pentru refugiaţi a lui Merkel, este de aşteptat să câştige până la o cincime din voturi în alegerile regionale din 13 martie, notează Reuters. Merkel a declarat în repetate rânduri că numărul de migranţi ce vin în cea mai mare economie a Europei va scădea. "Nu orice refugiat... va rămâne aici", a spus ea joi. Ea a adăugat că mulţi vor să se întoarcă la rudele lor care "nu sunt încă aici şi nu pot veni".
ONU prevede alegeri prezidenţiale în Siria în 2017
Siria va organiza alegeri prezidenţiale în 18 luni, a precizat delegatul ONU în Siria, Staffan de Mistura, într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă RIA. Odată cu reluarea negocierilor dintre adminstraţia Bashar al-Assad şi opoziţia siriană în vederea stabilirii unui acord de pace programate pentru lunea viitoare, 14 martie, la Geneva, va fi discutat şi calendarul următoarelor alegeri prezidenţiale din Siria, a indicat delegatul ONU.
Organizarea de "alegeri libere şi reglementare va fi supervizată de ONU", în baza rezoluţiei adoptată de Consiliul de Securitate al ONU în decembrie, agreată de guvernul sirian şi opoziţia din ţară în privinţa unei tranziţii politice pe o perioadă de 18 luni care să readucă stabilitatea în ţară.
Negocierile de pace au fost abandonate de reprezentanţii opoziţiei din cauza bombardamentelor din ţară, acceptând reluarea discuţiilor doar după încetarea temporară a conflictului armat. Din 27 februarie, un armistiţiu parţial este în vigoare în Siria, care nu este valabil şi în cazul organizaţiilor teroriste Stat Islamic şi Al-Nusra, afiliată Al-Qaida.
Siria se confruntă din martie 2011 cu un conflict între forţele regimului Bashar al-Assad şi grupări rebele, printre care se află şi organizaţii teroriste precum Stat Islamic. Potrivit unui raport realizat de Centrul Sirian pentru Studii Politice, prezentat la începutul lunii februarie, circa 470.000 de persoane au murit în acest conflict, peste 1,9 milioane au fost rănite şi 45% dintre locuitori (peste 10,5 milioane) şi-au părăsit locuinţele, mutându-se în alte zone ale ţării sau emigrând.
Un chinez şi-a recuperat vederea după un transplant de cornee de la porc
Un adolescent chinez şi-a recuperat vederea după ce s-a supus unui transplant de cornee prelevată de la porc în provincia Canton (sudul ţării).
Universitatea Zhongshan din Canton a desfăşurat în februarie o intervenţie mai puţin obişnuită în care medicii, ca urmare a lipsei acute de cornee umane în China, au decis să folosească un ţesut corneal obţinut din porţiunea anterioară a ochiului de porc. Oameni de ştiinţă chinezi au dezvoltat timp de 10 ani o tehnică de a produce cornee artificiale ce pot fi transplantate la oameni. Corneele provin de la ochiul de porc, iar medicii spun că acest lucru va ajuta la reducerea decalajului dintre numărul de pacienţii nevăzători şi donatori. Tânărul de 14 ani, originar din provincia Jiangxi, îşi pierduse aproape în întregime vederea la ochiul drept după fusese rănit în explozia unei petarde la începutul anului. La o săptămână după operaţie, pacientul a început să-şi recupereze vederea iar medicii speră ca aceasta să se amelioreze după urmarea tratamentului.
Deşi numărul donatorilor a crescut la 2.766 în 2015, o cifră record care a coincis cu interdicţia utilizării de organe de la deţinuţi executaţi, China are în continuare un deficit acut de organe şi cererea de transplanturi nu a putut fi acoperită decât în proporţie de 1%.
