Viruşii mâncători de bacterii, o alternativă la antibiotice?
În noiembrie anul trecut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că dacă nu se face nimic pentru prevenirea utilizării abuzive a antibioticelor sau pentru găsirea unor molecule noi, lumea se îndreaptă către "o eră post-antibiotice, în care infecţiile comune vor începe să ucidă".
În faţa "Apocalipsei", AFP dă exemplul francezului Christophe Novou care, după 49 intervenţii şi o infecţie nozocomială rezistentă la tratament, care nu-i lăsau decât perspectiva unei amputări, a reuşit să-şi salveze piciorul graţie unei metode uitate după apariţia antibioticelor, numită fagoterapie. El a reuşit acest lucru după ce a vizitat Georgia, una dintre foarte puţinele ţări unde fagoterapia este încă propusă ca variantă de tratament. "Fagoterapia ar putea fi utilizată în infecţiile care afectează oasele şi articulaţiile, dar şi în alte infecţii precum cele ale tractului urinar, pulmonare, oculare", a spus dr. Alain Dublanchet, unul dintre pionierii reintroducerii acestei terapii în Franţa, care a participat recent, la Paris, la un colocviu pe aceasta temă.
Randamentul investiţiilor este prea mic
Descoperită în timpul Primului Război Mondial şi dezvoltată în anii 1920 şi 1930, fagoterapia se bazează pe folosirea de viruşi care mănâncă bacterii (numiţi şi bacteriofagi), care se găsesc în cantităţi foarte mari în natură (inclusiv în ape uzate) sau în corpul uman (în intestin, de exemplu).
Aceşti viruşi au o activitate mai limitată decât antibioticele, nedistrugând decât anumite tulpini de bacterii, dar nu provocă practic niciodată efecte secundare grave în organismul tratat. Tratamentul este de obicei de scurtă durată (două până la trei săptămâni) şi semnificativ mai puţin costisitor decât cel cu antibiotice. Dar dezvoltarea fagoterapiei este împiedicată de lipsa de interes a laboratoarelor mari, deoarece fagocitele sunt derivate din natură şi, prin urmare, "non-brevetabile", comentează AFP. "Laboratoarele au abandonat centrul de interes, deoarece randamentul investiţiilor este considerat prea mic", notează Jean Carlet specialist în boli infecţioase, consultant de OMS.
Cu toate acestea, unele companii au început să se intereseze de aceşti bacteriofagi, clasificaţi ca medicamente de către Uniunea Europeană (UE) începând din anul 2011.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
