MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Manifestaţie uriaşă la Moscova în memoria lui Nemţov
Peste 30.000 de persoane au ieşit în stradă, sâmbătă, în Moscova şi alte zeci de mii în oraşe din Rusia pentru a comemora un an de la moartea liderului rus al opoziţiei Boris Nemţov, iar ambasadori din state UE şi-au adus omagiul faţă de acesta.Scandând "Rusia va fi liberă" şi "Nu ne este frică", peste 30.000 de persoane au participat la un miting în memoria lui Boris Nemţov, liderul opoziţiei ruse, care a fost asasinat pe 27 februarie 2015, fiind împuşcat mortal când traversa împreună cu un însoţitor un pod din apropierea Kremlinului. Brutalitatea asasinării care a avut loc atât de aproape de centrul conducerii ruse a şocat şi a înfuriat susţinătorii opoziţiei.
Marşul de sâmbătă este cea mai mare mişcare de acest tip la care au participat susţinătorii opoziţiei ruse, după ce o manifestaţie de aceeaşi amploare a avut loc la două zile de la asasinarea lui Nemţov.
Nemţov, care a fost adjunctul premierului în timpul mandatului de preşedinte al lui Boris Elţin, a fost o figură carismatică şi un oponent fervent al lui Vladimir Putin. "A fost un simbol al libertăţii şi al curajului. A fost un model pentru mine", a declarat Kamala Igamberdieva, în vârstă de 26 de ani, care a participat la mitingul în memoria lui Nemţov. Autorităţile nu au acordat permisiunea organizatorilor de a organiza o procesiune pe podul unde Nemţov a fost împuşcat mortal, dar au aprobat o altă rută în centrul Moscovei. La câteva ore de la debutul marşului, mii de oameni vizitaseră placa memorială de pe pod ridicată pentru liderul rus.
Ambasadorul american John Tefft şi-a adus omagiul faţă de Nemţov, în faţa plăcii memoriale de pe pod, declarând speranţa ca "unele dintre visele lui Boris Nemţov se vor transforma în realitate în Rusia". Mai mulţi ambasadori din state ale Uniunii Europene şi-au adus omagiul, ieri, faţă de liderul rus în faţa plăcii memoriale.
Cinci suspecţi ceceni au fost arestaţi în cazul asasinării lui Nemţov. Cel care l-ar fi împuşcat pe liderul rus ar fi făcut parte din serviciile de securitate ale liderului cecen, Ramzan Kadîrov. Dar probele adunate de autorităţi nu au fost suficiente pentru a identifica cine anume a ordonat asasinarea liderului rus al opoziţiei.
Un indian şi-a ucis 14 membri ai familiei, după care s-a sinucis
n desfăşurarea faptelor şi mobilul crimelor nu erau clare pană aseară
Un bărbat de 35 de ani din India este suspectat că şi-a ucis cu un cuţit de măcelărie 14 membri ai familiei, printre care şi şapte copii, după care s-a sinucis, a anunţat ieri poliţia. Faptele s-au produs sâmbătă seară, după o reuniune de familie la Thane, la 32 de kilometri de Mumbai. "Hasnin Anwar Warekar s-a sinucis după ce a tăiat gâtul altor membri ai familiei, inclusiv părinţilor săi", a declarat Gajanan Laxman Kabdule, purtătorul de cuvânt al poliţiei din Thane. Unică supravieţuitoare a familiei, o soră a bărbatului a fost spitalizată după ce vecinii, auzind-o strigând după ajutor, ar fi alertat poliţia. "Nu am putut să o interogăm încă pe sora de 21 de ani a agresorului, singura supravieţuitoare, care a fost spitalizată şi este profund traumatizată", a declarat Kabdule. Conform presei locale, Warekar ar fi pus sedative în mâncare înainte de a comite crimele. "Primele indicii lasă de înţeles că suspectul a încuiat toate uşile casei şi i-a asasinat pe membrii familiei în timp ce aceştia dormeau, folosind un cuţit care a fost găsit în apropierea sa", a precizat pentru cotidianul Indian Express un reprezentant al poliţiei locale, Ashutosh Dumbre. Purtătorul de cuvânt al poliţiei din Thane a spus că anchetatorii aşteaptă rezultatele analizei pentru a putea spune dacă victimele au fost sedate. Desfăşurarea faptelor şi mobilul crimelor nu sunt clare deocamdată.
Agenţia Press Trust of India afirmă că la originea crimelor s-ar afla o dispută imobiliară. Dumbre a precizat pentru Indian Express că primele investigaţii nu permit încă explicarea acestor crime. Potrivit Indian Express, presupusul criminal ar fi un contabil.
Cei 26 de mineri dispăruţi în accidentul minier din Rusia, declaraţi morţi
Cei 26 de mineri care au dispărut în urma unei explozii de gaz produsă într-o mină de cărbune, din nordul Rusiei, au fost declaraţi decedaţi, iar şase persoane, majoritatea din echipele de intervenţie, au murit în urma unei noi explozii, bilanţul total ajungând la 36 de morţi, informează Le Figaro. "Conform consiliului tehnic de expertiză, cele 26 de persoane care se găseau în mină (în momentul exploziei de gaz) nu au avut nicio şansă de supravieţuire", a declarat Tatiana Buşkova, purtător de cuvânt al companiei Vorkutaugol, care administrează mina Severnaia. "Operaţiunile de căutare au luat sfârşit", a precizat aceasta. Bilanţul anterior era de patru morţi şi 26 de dispăruţi. În plus, alte şase persoane, majoritatea membri ai echipelor de salvare, au murit într-o nouă explozie produsă sâmbătă în aceeaşi mină, a precizat un purtător de cuvânt al poliţiei locale.
În urma exploziei de gaz de joi, o galerie din mina de cărbuni din regiunea Komis, nordul Rusiei, s-a surpat. În momentul incidentului, 110 persoane se aflau în mină, 80 fiind salvate de echipele de intervenţie.
Trump, comparat cu Hitler
Felipe Calderon şi Vicente Fox, foşti preşedinţi mexicani, l-au comparat pe Donald Trump, candidatul republican la prezidenţialele din SUA, cu Adolf Hitler, acuzând că politica sa antiimigraţie este "rasistă". "Această abordare de a ridica în slăvi supremaţia albilor nu este doar una antimigraţie", a declarat, sâmbătă, Calderon, preşedinte al Mexicului în perioada 2006-2012, la o conferinţă în capitala Ciudad de Mexico. "Comportamentul şi discursul său sunt orientate împotriva imigranţilor care au o culoare a pielii diferită de al lui, este rasist pe faţă şi exploatează sentimentele (cetăţenilor) cum a procedat Hitler în vremea lui", a susţinut Calderon.
Trump, care este favorit în cursa republicanilor care candidează la alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie, a acuzat Mexicul că trimite violatori şi traficanţi de droguri pe la frontiera cu SUA şi a declarat că va face pe orice mexican să plătească pentru construirea unui zid la frontiera dintre cele două ţări. Şi fostul preşedinte mexican, Vicente Fox, sucesorul lui Calderon, l-a comparat pe Hitler într-un interviu acordat CNN. "Îmi aminteşte de Hitler", a declarat vineri Fox.
Hillary Clinton l-a zdrobit pe Bernie Sanders în Carolina de Sud
Hillary Clinton a câştigat alegerile primare din Carolina de Sud de sâmbătă, în cursa democraţilor care candidează la prezidenţialele din noiembrie 2016 din SUA, situându-se în fruntea clasamentului şi depăşindu-l pe oponentul său democrat, Bernie Sanders, relatează CNN. Clinton a obţinut victoria în Carolina de Sud cu o diferenţă majoră faţă de Bernie Sanders, primind 73,5% din voturi faţă de cele 26% ale rivalului său, după numărarea a 99% din voturi.
Fostul secretar de stat a câştigat alegerile din Nevada de săptămâna trecută cu o diferenţă de cinci puncte în faţa lui Sanders, dar şi primele alegeri din Iowa, după care a înregistrat o înfrângere uriaşă în New Hamsphire cu 22 de puncte diferenţă în favoarea lui Sanders.
Victoria obţinută de Clinton în Carolina de Sud o situează în faţa clasamentului, după ce Sanders nu a primit o susţinere prea mare din partea alegătorilor afro-americani. Clinton a obţinut peste 80% din voturile afro-americanilor din Carolina de Sud, în timp ce, tot în cursa democraţilor pentru prezidenţialele din 2008, Obama a înregistrat un procent de 78% din partea aceleaşi comunităţi.
Săptămâna trecută, Donald Trump a câştigat alegerile primare din partea republicanilor în Carolina de Sud, obţinând 32,6% din voturi, clasându-se în faţa lui Marco Rubio (22,5%) şi Ted Cruz (22,1%).
Bărbat condamnat la închisoare în Letonia după ce a solicitat unificarea cu Rusia
Un bărbat a fost condamnat la şase luni de închisoare, după ce a iniţiat o petiţie online în care solicita unificarea Letoniei cu Rusia, informează agenţia de presă Reuters. Maksim Koptelov, un etnic rus rezident în Letonia, a fost condamnat vineri de un tribunal din Letonia la şase luni de închisoare, după ce a solicitat ca ţara să renunţe la independenţă, pentru a se alătura Rusiei. Letonia a fost anexată, în mod forţat, de Uniunea Sovietică a lui Stalin în 1940, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi şi-a redobândit independenţa în 1991, după destrămarea blocului sovietic.
Instigarea lansată de Koptelov, un regizor de 31 de ani, este o infracţiune care se pedepseşte cu o sentinţă maximă de trei ani în Letonia.
Koptelov, care este unul dintre cei 160.000 de etnici ruşi fără cetăţenie letoniană, a negat acuzaţiile şi a anunţat că va face recurs, a precizat avocatul acestuia, Ilona Bulgakova. "Nu a avut intenţii seriose ... El a explicat în scris şi a solicitat oamenilor să nu ia în serios (petiţia), pentru că totul a fost o glumă", a explicat Ilona Bulgakova. "Trebuie să existe un apel clar (pentru a instiga la renunţarea independenţei unui stat), ceea ce a lipsit în acest caz", a mai completat avocatul lui Koptelov. Subiectul independenţei este unul sensibil în Letonia, aflată sub ocupaţie sovietică pentru mai bine de 50 de ani, unde minoritatea rusă reprezintă un sfert din populaţia totală a ţării de două milioane de locuitori. Conducerea de la Moscova susţine că are dreptul să-şi protejeze cetăţenii din fostele teritorii ruse, printre care şi Letonia.
Peste 180 de persoane au murit în prima zi a armistiţiului în Siria
Cel puţin 180 de persoane au fost ucise în Siria în prima zi a armistiţiului parţial, mai mult de jumătate dintre ele pierzându-şi viaţa într-un atac al grupării jihadiste Statul Islamic în nordul ţării, a transmis Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). În atacul Statului Islamic asupra oraşului de frontieră Tel Abyad, controlat de kurzi, şi a altor oraşe şi sate din apropiere au murit 70 de jihadişti, 20 de luptători kurzi şi zece civili, a precizat OSDO. În alte zone din ţară, 25 de civili au fost ucişi în bombardamente şi tiruri de armă. Separat, o persoană a murit din cauza torturii într-o facilitate guvernamentală, iar alte două au murit din cauza lipsei de alimente şi de îngrijiri medicale în suburbia Daraya din Damasc, aflată sub asediu, potrivit organizaţiei non-guvernamentale, care adună informaţii de la o reţea de activişti din întreaga Sirie.
Ciocniri violente în diverse zone din ţară între forţe guvernamentale, rebeli şi jihadiştii Statului Islamic au dus de asemenea la moartea a peste 50 de luptători din ambele tabere, potrivit OSDO.
Armistiţiul, susţinut de Rusia şi de SUA, a intrat în vigoare în noaptea de vineri spre sâmbătă. Conform înţelegerii, grupurile care au semnat textul nu trebuie atacate, însă sunt permise în continuare acţiunile împotriva organizaţiilor desemnate de ONU ca fiind teroriste, precum Statul Islamic sau Frontul al-Nusra, ramura siriană a Al-Qaeda.
Rusia şi SUA au creat un mecanism pentru a face schimb de informaţii privind localizarea grupurilor care au semnat armistiţiul.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
