MOZAIC STIRI INTERNATIOALE: Italia: UE să oprească finanţarea pentru ţările est-europene care nu acceptă cotele de migranţi
Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria — care primesc fonduri importante de dezvoltare regională din partea UE — s-au opus unui plan propus de Bruxelles privind redistribuirea solicitanţilor de azil care ajung pe coastele Italiei şi Greciei. "Dacă (ele) nu manifestă solidaritate asupra migraţiei, cred că este absolut legitim ca ţările mai mari să nu dea dovadă de solidaritate asupra contribuţiilor (la bugetul UE)", a declarat Renzi în cadrul unei conferinţe de presă la Roma.
Premierul italian a precizat că a ridicat această problemă la summitul UE de săptămâna trecută de la Bruxelles, avertizând că Italia va juca dur la viitoarele negocieri privind contribuţia sa la bugetul blocului comunitar pentru perioada 2020-2026 ca reacţie la poziţia ţărilor din grupul Vişegrad asupra migranţilor.
Destrămarea Schengen ar costa UE până la 1.400 miliarde euro
Destrămarea spaţiului Schengen ar putea costa economia UE până la 1.400 miliarde euro în următorul deceniu, potrivit unui studiu, care vine în sprijinul opoziţiei cancelarului german, Angela Merkel, faţă de o eventuală închidere a graniţelor interne în contextul numărului mare de imigranţi.
Introducerea permanentă a verificărilor cărţilor de identitate în interiorul UE ar însemna timp mai lung de aşteptare la trecerea frontierelor pentru traficul comercial, conducând la costuri mai mari de producţie şi preţuri mai ridicate, potrivit unui studiu realizat la cererea fundaţiei Bertelsmann. Preţurile mai mari pentru consumatori şi scăderea cererii ar determina un impact negativ de 1.400 de miliarde de euro până în 2025, arată studiul.
"Dacă revin graniţele interne ale UE, va creşte presiunea pe creştere (economică, n.r.), aflată deja la un nivel redus. În cele din urmă vor plăti oamenii obişnuiţi", a afirmat şeful fundaţiei Bertelsmann, Aart De Geus.
Merkel se află sub presiune în Germania, după ce anul trecut în ţară au ajuns peste 1 milion de persoane care au cerut azil, iar summit-ul UE de săptămâna trecută nu a condus la o soluţie.
Principalii candidaţi la alegerile din două landuri germane, programate pentru luna martie, au cerut public limitarea imigraţiei prin introducerea de cote pentru solicitanţii de azil şi înfiinţarea de centre pentru refugiaţi la graniţe. Merkel a respins ambele măsuri.
Moscova: NATO umileşte Serbia
NATO umileşte Serbia, încercând să o atragă spre integrare deşi îi omoară diplomaţii, afirmă Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al MAE rus, referindu-se la incidentul din Libia, în care doi ostatici sârbi au fost ucişi în raiduri ale SUA. "Atragerea Serbiei în NATO în pofida omorârii diplomaţilor sârbi reprezintă o umilire a ţării", a afirmat Maria Zaharova. "Serbiei şi Muntenegrului li se spune că trebuie să devină membre NATO, din raţiuni de securitate. Muntenegrului i s-a spus: «vă vom apăra». Aceleaşi lucruri li se spun şi Serbiei. Dar cum apără această ţară dacă, în pofida informaţiilor disponibile despre ostatici sârbi, îi bombardează?! Despre ce apărare vorbesc? Cred că asistăm la un anumit tip de umilire, la încercări de impunere a Sindromului Stockholm, îşi forţează victimele să îi iubească, să admită public că vor să fie cu ei", a spus Zaharova.
Doi angajaţi ai ambasadei Serbiei din Tripoli care erau ostatici din noiembrie 2015 au murit în urma unui raid aerian american antiterorist efectuat în Libia. "Este foarte trist, deoarece Serbia oferise informaţii Biroului Federal pentru Investigaţii (FBI) şi Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA). Adică Statele Unite ştiau. Acum neagă că ar fi ştiut unde erau ostaticii", a adăugat Zaharova.
Sindromul Stockholm este un fenomen psihologic prin care victimele manifestă simpatie faţă de agresori.
Premierul Serbiei, Aleksandar Vucici, a confirmat moartea a doi angajaţi ai ambasadei Serbiei din Libia. "Au fost ucişi de bombe americane, dar Serbia are nevoie de Statele Unite ca prieten şi partener, nu ca inamic", a spus Vucici. Ministrul sârb de Externe, Ivica Dacici, a anunţat că va cere explicaţii din partea Statelor Unite.
Avioane militare americane au atacat vineri o clădire din localitatea Sabratha, situată la circa 60 de kilometri vest de Tripoli, în apropierea frontierei cu Tunisia.
Americanul care a ucis şase persoane "la întâmplare" era un şofer Uber
Bărbatul care a tras asupra opt persoane aparent la întâmplare, omorând şase, într-un mic oraş din nordul Statelor Unite era angajat ca şofer la Uber, a informat duminică grupul american. "Am contactat poliţia pentru a face tot ce ne stă în putinţă să ajutăm ancheta", a declarat Joe Sullivan, responsabil cu probleme de securitate la Uber. Jason Brian Dalton, 45 de ani, este acuzat că a omorât şase persoane sâmbătă seară în trei atacuri armate. Victimele par "să fie alese la întâmplare", a menţionat Jeff Getting, procurorul din Kalamazoo, oraş cu 76.000 de locuitori din statul Michigan (nord). Uber a afirmat că antecedentele suspectului au fost verificate înainte de a fi angajat pentru serviciul de taxi cu şofer.
La rândul său, procurorul a subliniat că, potrivit primelor elemente ale anchetei, Jason Brian Dalton nu avea cazier judiciar.
Jason Brian Dalton a vizat mai întâi o femeie care se afla cu cei trei copii ai săi în parcarea unei unui complex rezidenţial în jurul orelor 18.00 (23.00 GMT). Toţi au supravieţuit însă femeia este grav rănită. Patru ore mai târziu, acelaşi individ a deschis focul asupra parkingului unui concesionar de automobile în sud-vestul oraşului, omorând doi bărbaţi, dintre care unul în vârstă de 18 ani, cu o posibilă legătură de rudenie între ei, potrivit anchetatorilor. El a tras, între 10 şi 15 minute mai târziu, asupra unei alte parcări din faţa unui restaurant, omorând patru femei şi rănind grav o adolescentă care se afla cu ele.
În cele din urmă, a fost arestat de poliţie fără să opună rezistenţă la orele 00.40 (05.40 GMT), asupra lui găsindu-se un pistol semiautomat.
