MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Şefa "bandei amazoanelor" judecată pentru crime odioase în Rusia
Ele îşi surprindeau victimele la ele acasă sau în maşină pe drumuri ocolite de ţară înainte de a le ucide, uneori torturându-le, pentru a le deposeda de bunuri şi valori.
Potrivit anchetatorilor, această grupare criminală a ucis cel puţin zece persoane, între care întreaga familie a şefului forţelor speciale din Nijni Novgorod (centru) — capul familiei, doi copii (un băiat şi o fată) şi pe soţia acestuia—, în iulie 2009, pe un drum de ţară aproape de Rostov pe Don. Acest caz a fost extrem de mediatizat la timpul respectiv în Rusia. Băieţelul de 7 ani a fost ucis cu un glonţ în cap, în timp ce sora sa de 11 ani — cu 37 de lovituri de cuţit. "Banda a operat în regiunile Stavropol şi Rostov din iulie 2007 până în septembrie 2013 şi se face vinovată de numeroase crime, tâlhării cu mână armată şi trafic de arme", potrivit Comitetului de anchetă de pe lângă Parchetul General de la Moscova. Primele crime au fost comise de Inessa Tarverdieva, o fostă infirmieră, şi de concubinul femeii, Roman Podkopaiev, un dentist ucis într-un schimb de focuri cu poliţia în timpul reţinerii bandei în 2013. După primele crime, celor doi li s-a alăturat fiica infirmierei, Victoria Tarverdieva. Un fost poliţist şi soţia acestuia, Serghei şi Anastasia Sinelnik, sunt judecaţi pentru complicitate în acelaşi dosar. Considerată drept şefa bandei, Inessa Tarverdieva (49 de ani - foto), arestată în urma unei operaţiuni a poliţiei, în care fiica sa a fost rănită, la 8 septembrie 2013, riscă ani grei de închisoare pentru crimele comise.
Irakul condamnă 40 de bărbaţi la moarte pentru masacrul comis la Tikrit în 2014
Un tribunal irakian a condamnat 40 de bărbaţi la moarte pentru rolul pe care l-au jucat în masacrarea la Tikrit, în 2014, a sute de recruţi militari de către gruparea jihadistă Statul Islamic (SI). Un purtător de cuvânt al sistemului judiciar irakian, Abdel Sattar Bayraqdar, a anunţat că Tribunalul Penal Central din Bagdad a pronunţat sentinţele în baza legislaţiei în domeniul luptei împotriva terorismului. Tribunalul a achitat alţi şapte inculpaţi în acest dosar, din cauza lipsei de probe, a precizat Bayraqdar.
El nu a oferit alte detalii şi era neclar, imediat, dacă cei vizaţi pot face apel împotriva acestor hotărâri. În urma unui proces similar, în iulie 2015, 24 de bărbaţi au fost condamnaţi la moarte prin spânzurare pentru un masacru comis în primele zile ale ofensivei-fulger declanşate în iunie 2014, în Irak, de gruparea jihadistă Statul Islamic.
Jihadiştii afirmau la vremea respectivă că au executat 1.700 de militari care au fugit de la Camp Speicher, o bază militară situată în apropiere de Tikrit, însă organizaţia nonguvernamentală Human Rights Watch (HRW) a estimat că aproximativ 770 de militari au fost omorâţi în acest masacru.
Rusia îşi reduce bugetul apărării pentru a combate criza economică
Rusia îşi va reduce cheltuielile de apărare cu 5% pentru a combate recesiunea economică, măsură inclusă în planul anticriză pe care-l va prezenta guvernul rus săptămâna viitoare, scrie cotidianul Vedomosti, citat de Agerpres.
Conform acestei surse, bugetul apărării va fi diminuat cu aproape 2 miliarde de euro. Valoarea totală a acestui buget aprobat pentru anul în curs este de circa 36,5 miliarde de euro. Reducerile de cheltuieli vor afecta în special contractele de achiziţie de armament. Totuşi, un expert militar consideră că aceste măsuri nu vor afecta deloc capacitatea de luptă a armatei ruse, însă el a admis că ar putea să apară probleme dacă se va recurge şi la alte tăieri de fonduri.
Dar soldele militarilor nu vor fi atinse, preşedintele Vladimir Putin considerând că la acest capitol nu trebuie operate modificări. Nu vor fi afectate nici programele de reînarmare strategică, respectiv proiectele rachetelor intercontinentale Topol şi Bulava sau cele de construcţie şi întreţinere a submarinelor nucleare şi a bombardierelor Tupolev TU-160. De asemenea, revizuirea bugetului nu va influenţa operaţiunile militare din Siria. Întrebat despre acest subiect, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze, dar a admis că se au în vedere mai multe planuri de reducere a cheltuielilor guvernamentale ca urmare a crizei economice provocate de prăbuşirea preţului petrolului.
Preşedintele Putin a refuzat până în prezent orice diminuare a cheltuielilor militare, subliniind că programul de reînarmare stabilit în cadrul strategiei de securitate naţională este crucial pentru apărarea intereselor Rusiei.
Walesa: Am comis o eroare, dar nu am colaborat cu serviciile secrete
Fostul preşedinte polonez Lech Walesa, lider istoric al Sindicatului Solidaritatea, acuzat că în anii '70 a colaborat cu serviciile secrete comuniste (SB), a recunoscut vineri că a comis o "eroare", dezminţind însă din nou că ar fi fost "turnător", relatează France Presse. "Nu am cedat în 1970, nici nu am colaborat cu SB. Nu am luat niciodată bani şi nu am făcut raportări scrise sau orale", a scris laureatul Premiului Nobel pentru Pace pe blogul său personal găzduit de un site polonez. "Am comis o eroare, dar nu cum se spune. Mi-am dat cuvântul să nu o dezvălui. Cu siguranţă nu acum. Cel puţin atât timp cât nu o fac alţii. Personajul principal (al afacerii) este în continuare în viaţă. El ar trebui să dezvăluie adevărul, iar eu mă bazez pe asta. Eram prea sensibil", a indicat Walesa, fără a face alte precizări.
Liderul luptei anticomuniste, în prezent în vizită în Venezuela şi în SUA, a fost din nou acuzat joi după descoperirea de noi documente la domiciliul fostului ministru de interne comunist şi şef al poliţiei secrete, generalul Czeslaw Kiszczak, decedat anul trecut. Potrivit lui Lukasz Kaminski, preşedintele Institutului Memoriei Naţionale (IPN) din Polonia, care instrumentează crimele naziste şi comuniste, "în dosarul său personal, există un plic cu angajamentul de colaborare în scris, semnat Lech Walesa «Bolek»".
Lech Walesa, în vârstă de 72 de ani, a recunoscut în mod public semnarea "unui document" al poliţiei politice după una din arestările sale ca oponent al regimului, dar a calificat mereu drept "absurdă" orice acuzaţie de colaborare reală cu poliţia politică din perioada comunistă. Eventuala colaborare a lui Lech Walesa rămâne din anii '90 un subiect de neîntrerupte dezbateri politice în Polonia între susţinătorii şi adversarii săi.
Printre inamici se numără şi Jaroslaw Kaczynski, şeful Partidului Dreptate şi Justiţie (conservator), în prezent la putere în Polonia.
