MOZAIC STIRI INTERNATIONALE:Topul celor mai admirate oraşe din lume
Analiştii de la Anholt-GkK City Brands Index au realizat peste 5.100 de interviuri în întreaga lume. Locuitori din 50 de oraşe din China, India, Coreea de Sud, Australia, Statele Unite, Brazilia, Rusia, Franţa, Germania şi Marea Britanie au răspuns la un chestionar pentru alegerea celui mai admirat oraş din 50 de metropole, în funcţie de şase criterii: notorietatea internaţională, locul (transporturi, localizare), cultură, condiţii (locuire şi dotări publice), locuitori (convivialitate, siguranţă şi diversitate culturală), potenţial educaţional şi economic. Rezultatul, publicat la 20 ianuarie 2016, a fost că Oraşul Luminilor s-a clasat pe primul loc, detronând Londra. În precedentul clasament realizat în 2013, Parisul ocupa poziţia a treia.
Studiul — ale cărui rezultate sunt publicate din doi în doi ani — a fost efectuat în luna septembrie 2015, la puţin timp înainte de atentatele din 13 noiembrie, dar la câteva luni după cele din ianuarie.
Oraş admirat nu înseamnă însă neapărat şi vizitat. "Atentatele nu schimbă semnificativ sau durabil percepţia asupra oraşului", afirmă Simon Anholt, realizatorul clasamentului, chiar dacă turiştii străini nu s-au gândit în ultima vreme să viziteze repede Parisul fiindcă sintagmele "stare de urgenţă" şi "conflict" sunt încă prezente în mintea lor. "Atentatele nu schimbă motivele pentru care turiştii admiră frumuseţea, viaţa culturală şi atracţiile oraşului", încheie Anholt. Clasamentul celor mai admirate 10 oraşe din lume, realizat de Anholt-GfK City Brands Index, cuprinde în ordine oraşele Paris, Londra, New York, Sydney, Los Angeles, Roma, Berlin, Amsterdam, Melbourne şi Washington DC.
Fost premier rus: Crimeea va fi returnată Ucrainei
Rusia va returna în cele din urmă Ucrainei Peninsula Crimeea, anexată în martie 2014, a dat asigurări fostul premier rus Mihail Kasianov, liderul Partidului Libertăţii Poporului (de opoziţie), miercuri, la Strasbourg, unde a participat la o reuniune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) dedicată memoriei carismaticului lider al opoziţiei ruse, Boris Nemţov, asasinat în februarie trecut la doi paşi de Kremlin. "Vă rog să primiţi asigurările mele că Peninsula Crimeea va fi în cele din urmă eliberată şi va reveni sub jurisdicţia Ucrainei", a declarat Kasianov, într-o întâlnire pe care a avut-o cu acest prilej cu emisarul preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko pentru problemele tătarilor din Crimeea, Mustafa Djemilev. Anterior, fostul premier rus subliniase că numai tătarii din Crimeea au dreptul în conformitate cu Carta ONU să ridice problema autodeterminării peninsulei.
Pentru a conferi anexării Crimeii o aparenţă de legitimitate, Moscova argumentează că le-a oferit locuitorilor peninsulei să-şi manifeste dreptul la autodeterminare "în deplină concordanţă cu dreptul internaţional", iar "alipirea" a avut loc în urma unui referendum, la care 90% dintre locuitorii Crimeii au optat pentru ruperea de Ucraina şi intrarea în componenţa Rusiei. În discuţiile pe care le-a purtat miercuri la Strasbourg, Kasianov a abordat între altele problema înrăutăţirii situaţiei economice şi politice în Rusia, pe fondul actualei politici de izolare duse de regimul de la Moscova.
Clinton l-ar propune pe Obama la Curtea Supremă, dacă va deveni preşedinte
Hillary Clinton, care candidează la învestitura Partidului Democrat pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite, a declarat că l-ar propune pe Barack Obama pentru un post de judecător la Curtea Supremă, dacă ar fi aleasă preşedinte. În cadrul unui eveniment de campanie desfăşurat marţi la Deocorah, în statul Iowa, Hillary Clinton a fost întrebată de un alegător dacă ar lua în considerare posibilitatea de a-l numi pe Barack Obama la Curtea Supremă, în cazul în care va deveni preşedintele SUA. "Ce idee grozavă! Nimeni nu mi-a sugerat asta până acum, îmi place!", a răspuns candidata la învestitura democrată, care a fost secretarul de Stat al lui Barack Obama. "S-ar putea să aibă alte câteva lucruri de făcut, dar vă spun, este o idee grozavă", a continuat ea.
Clinton a mai afirmat că următorul preşedinte ar putea numi până la trei judecători la Curtea Supremă şi a revenit la posibilitatea desemnării lui Obama. "Cu siguranţă aş lua asta în considerare", a spus ea în faţa mulţimii de 450 de persoane. "Este sclipitor şi poate susţine un argument, a fost profesor de drept, aşa că are toate atuurile", a subliniat ea. "Însă va trebui să avem un Senat (controlat de Partidul) Democrat pentru a obţine confirmarea lui, aşa că va trebui să mă ajutaţi cu asta, bine?", a precizat Hillary Clinton.
În 2014, într-un interviu pentru New Yorker, preşedintele Obama nu era sigur că şi-ar dori un post la Curtea Supremă. "Iubesc dreptul, din punct de vedere intelectual", a spus atunci Obama. "Îmi place să rezolv aceste probleme, să mă lupt cu aceste argumente. Îmi place să predau. Îmi este dor de clasă şi de interacţiunea cu studenţii. Dar cred că a fi judecător este puţin cam sobru pentru mine. Mai ales după ce am petrecut şase ani - şi vor fi opt ani - în această bulă, cred că am nevoie să ies puţin", a precizat el.
Astronomii au descoperit cel mai mare sistem solar cunoscut
Oamenii de ştiinţă au descoperit cel mai mare sistem solar cunoscut, compus dintr-o planetă mare care are nevoie de aproape un milion de ani pentru a orbita în jurul unei stele. Conform unui anunţ făcut de Societatea Astronomică Regală din Marea Britanie, planeta 2MASS J2126-8140, aşa cum a fost denumită de cercetători, formează împreună cu o stea-mamă cel mai mare sistem solar descoperit până acum. Corpul gigant al planetei, compus din gaz, cu o dimensiune de 12 până la 15 ori mai mare decât Jupiter, s-ar afla la aproximativ 1.000 de miliarde de kilometri de stea, orbita ei fiind de 140 de ori mai mare decât cea a planetei Pluto în jurul Soarelui. Doar câteva astfel de perechi stea-planetă cu o mişcare orbitală atât de vastă au fost descoperite în ultimii ani de oamenii de ştiinţă.
"Am fost surprinşi să descoperim o planetă cu o masă atât de mică atât de îndepărtată de steaua ei", a declarat dr. Simon Murphy, de la Universitatea Naţională din Australia (ANU). "Nu există nicio posibilitate ca acest sistem solar să se fi format în mod similar cu sistemul nostru, dintr-un uriaş disc gros de gaze şi praf", a mai spus dr. Simon Murphy.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
