MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Preşedintele Consiliului European: Dacă UE nu stăpâneşte în două luni criza migraţiei, Schengen se va prăbuşi
"Consiliul European din luna martie va fi termenul limită pentru a vedea dacă strategia funcţionează. Dacă nu, consecinţele vor fi grave, cum ar fi colapsul spaţiului Schengen", a avertizat Tusk în timpul unei dezbateri în plenul PE în cadrul căreia au fost examinate concluziile summitului european din luna decembrie. În intervenţia sa, preşedintele Consiliului European a cerut statelor membre ale UE să aplice strategia convenită la acel summit. El a estimat de asemenea că UE va "eşua ca proiect politic" dacă blocul comunitar nu va reuşi să exercite un control corespunzător la frontierele sale externe.
Principalele elemente ale strategiei la care a făcut referire Tusk sunt consolidarea controlului la frontierele externe ale UE şi grăbirea creării centrelor hotspot în Grecia şi Italia, unde migranţii vor fi separaţi în imigranţi economici, care ar trebui repatriaţi, şi refugiaţi care vor fi împărţiţi între statele UE prin sistemul cotelor obligatorii.
Prezent şi el la dezbaterea din PE, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a vorbit din nou despre "solidaritatea" între statele UE, cărora le-a cerut să fie unite pentru a gestiona eficient fluxurile de migranţi extracomunitari ce continuă să ajungă în număr mare în Europa în pofida iernii. "Dacă avem o frontieră comună trebuie să o gestionăm împreună. Generaţia Erasmus şi Internet nu cunoaşte frontiere", a spus Juncker.
Un azilant algerian, primul bărbat arestat pentru agresiune sexuală la Koln
Un solicitant de azil algerian în vârstă de 26 de ani este primul bărbat arestat pentru agresiune sexuală în legătură cu aceste atacuri comise la Koln de Revelion, care au determinat Germania să pună la îndoială înţelepciunea faptului că şi-a deschis frontierele migranţilor. Bărbatul - acuzat de asemenea de furt - este suspectat că face parte dintr-un grup alcătuit în principal din bărbaţi nord-africani care a agresat sexual şi jefuit femei, pe 31 decembrie, în apropierea gării din Koln. Suspectul a fost arestat alături de alt solicitant de azil algerian, în vârstă de 22 de ani, care este acuzat că a comis un furt - dar nu şi de agresiune sexuală - în noaptea de Revelion. Amândoi locuiesc la un hostel pentru refugiaţi din Kerpen, un oraş situat imedat la vest de Koln.
Până luni 776 de femei au depus plângeri cu privire la evenimentele de la Koln. Aproximativ jumătate din plângeri vizează infracţiuni de natură sexuală. Au fost depuse, de asemenea, trei plângeri pentru viol.
Aceste arestări arată că poliţia investighează în prezent 21 de persoane, dintre care opt sunt în custodie.
Aproximativ 1,1 milioane de migranţi a primit Germania pe teritoriul său în 2015.
Germania ameninţă să retragă ajutorul pentru ţările nord-africane dacă nu primesc înapoi imigranţii
Vicecancelarul Germaniei, Sigmar Gabriel, a ameninţat că va retrage ajutorul acordat ţărilor nord-africane dacă acestea nu cooperează în a-i primi înapoi pe solicitanţii de azil care nu au primit un răspuns favorabil.
"Germania este mai mult decât binevoitoare să ofere ajutor economic Africii de Nord, dar doar atunci când Guvernele de acolo răspund acestui ajutor, permiţându-le oamenilor ale căror cereri de azil au fost respinse să călătorească înapoi spre ţara de origine", a declarat liderul Partidului Social Democrat (SPD) de centru-stânga.
Întrebările legate de ce este de făcut cu imigranţii nord-africani care doresc azil în Germania au ajuns în atenţia publică după ce agresiunile sexuale în masă din noaptea de Anul Nou, care au avut loc în oraşul Koln, au fost descrise ca fiind comise de "bărbaţi cu înfăţişare nord-africană".
Oceanele lumii s-au încălzit puternic în ultimii 20 de ani
Cantitatea de căldură absorbită de oceanele globului a crescut în ultimii 20 de ani, un semn al agravării încălzirii climei planetei, în pofida unei încetiniri a creşterii nivelului temepraturilor constatată recent pe uscat, arată un studiu american publicat luni în revista Nature Climate Change. Tendinţa încălzirii apelor oceanelor împinge bancurile de peşti către poli, deteriorează recifele de corali şi contribuie la creşterea nivelului mărilor, deoarece apa se dilată pe măsură ce temperatura ei creşte, relevă acest studiu. Peste o treime din nivelul creşterii căldurii absorbite de către oceane începând din 1997 se regăseşte la adâncimi de peste 700 de metri - o parte a oceanelor care este rar studiată, scriu autorii raportului.
Creşterea absorbţiei căldurii de către oceane coincide cu o încetinire a ritmului creşterii nivelului temperaturilor pe uscat, începând de la sfârşitul anilor '90 încoace, în contextul în care nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră continuă să crească. Această încetinire este posibil să fi scăzut în prezent, având în vedere temperaturile record înregistrate în 2015 şi 2014.
Scoaterea aluniţelor prin intervenţia cu laser prezintă dezavantaje
Îndepărtarea unei aluniţe de pe piele prin utilizarea laserului ar trebui să fie discutată în prealabil, cu atenţie, de pacient cu medicul, pentru că procedura are unele dezavantaje, recomandă dermatologul german , membru al Asociaţiei profesionale a dermatologilor germani. Pigmenţii ar putea să rămână în piele, sub porţiunea unde s-a intervenit cu laser, ceea ce ar duce la creşterea din nou a aluniţei chiar la dimensiuni mai mari decât înainte, a avertizat Jesper, potrivit Agerpres. Îndepărtarea cu bisturiul poate fi de preferat în unele cazuri. Extrem de comune şi de obicei inofensive, aluniţele apar de multe ori ca mici pete întunecate maro şi sunt cauzate de grupuri de celule pigmentate. Niciun test pe eşantioane de ţesut nu se efectuează după îndepartarea lor cu laserul cosmetic, astfel încât pacientul nu va fi niciodată sigur 100 % că aluniţa nu a fost canceroasă, a adăugat Jesper. El a spus că un medic bun va explica aceste dezavantaje înainte de efectuarea unei proceduri medicale cu laser pentru îndepărtarea unei aluniţe. Dermatologul german a menţionat că pacienţilor mai tineri trebuie să li se explice riscurile îndepărtării aluniţelor. Tinerii sunt mai predispuşi decât persoanele mai în vârsta să îşi "vindece excesiv rănile", ceea ce, în cazul aluniţelor, poate duce la cicatrici în relief şi inestetice.
Americanii au creat senzori cranieni care se resorb în organism
Senzori pentru controlul presiunii şi temperaturii intracraniene, care se resorb în timp, fără a mai fi necesară o operaţie chirugicală pentru îndepărtarea lor, au fost realizaţi de o echipă de specialişti de la Universitatea de Medicină din Washington şi de la Universitatea din Illinois, potrivit unui studiu apărut în numărul de luni al revistei "Nature". Destinate persoanelor cu leziuni cerebrale, aceste implanturi au şi marea calitate de a stabili "conexiuni cu zone învecinate" care să dea informaţii despre starea de sănătate a unui organ şi să permită medicilor "să intervină dacă este nevoie", a explicat neurochirurgul Rory K.J. Murphy, coautor al cercetării. Totodată, prin faptul că senzorii se resorb în organism, după ce funcţia lor a încetat, scade riscul de apariţie la pacient a "unor infecţii, inflamaţii cronice sau deteriorări ale pielii sau ale organului pe care sunt amplasate" aceste implanturi, a mai spus el. Acest aspect este deosebit de important întrucât, deşi există "progrese rapide" în domeniul dispozitivelor electronice cu scop biometric, respingerea lor de către organism reprezintă o problemă dificilă, dar care este evitată în cazul noilor senzori.
Dispozitivele folosite până în prezent pentru calcularea nivelului de presiune cu scanere cerebrale "se bazează pe tehnologia anilor 1980", fiind de mari dimensiuni şi conectate prin cabluri la monitoarele din secţiile de terapie intensiv, potrivit medicului american.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
