MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Ce urmează după "dezgheţul" dintre Statele Unite şi Iran?
Preşedintele Barack Obama a folosit cuvinte mari duminică pentru a saluta "progrese istroice" ale Washingtonului şi Teheranului, iar omologul său iranian şi-a exprimat satisfacţia faţă de deschierea unei "noi pagini". În pofida acestui "dezgheţ", locatarul Casei Albe s-a abţinut să vorbească despre normalizarea relaţiilor cu fosta oaie neagră a Americii, la 35 de ani după întreruperea relaţiilor diplomatice, în urma Revoluţiei islamice.
El nu a evocat nici o răsturnare a alianţelor în Orientul Mijlociu, după ce Statele Unite s-ar apropia de Iranul şiit şi ar abandona monarhiile sunnite de la Golful Persic şi Israelul. Însă Washingtonul este deja departe de retorica din anii 2000, când fostul preşedinte republican George W. Bush plasa Teheranul pe faimoasa "Axă a Răului". Mollahii denunţau, tot atunci, "Marele Satan". Iar, atunci, ce vrea să facă mai departe administraţia Obama cu puterea şiită? "Trebuie să încercăm să vedem dacă există sau nu vreun domeniu în vederea unei cooperări suplimentare sau cel puţin a unui dialog constructiv asupra altor subiecte", a răspuns duminică un oficial american de rang înalt.
Negocieri secrete în hoteluri de lux
Joseph Bahout, un cercetător la Fundaţia Carnegie, vede în acest lucru proba faptului că "în fond, software-ul lui Obama este Iranul". Această administraţie "crede profund că iranul este un partener natural pentru viitor", a declarat acest expert. În fapt, Washingtonul şi Teheranul şi-au dovedit sâmbătă reuşita dialogului pe care l-au purat. După aproape patru ani de negocieri secrete şi oficiale, ele au pus în vigoare acordul istoric privind programul nuclear iranian şi au anunţat simultan un schimb de deţinuţi fără precedent. "Noi am făcut demonstraţia faptului că, în timp, o diplomaţie tenace produce rezultate", s-a lăudat oficialul american de rang înalt citat. Pentru reuşita repatrierii iraniano-americanilor deţinuţi în Iran, printre care se află şi corespondentul The Washington Post Jason Rezaian, au fost necesare 14 luni de negocieri - ultrasecrete - între diplomaţi şi reprezentanţi ai serviciilor de informaţii din cele două ţări.
Discuţiile au avut aloc adesea la Geneva, cu complicitatea autorităţilor elveţiene, a povestit alt cadru al administraţiei americane. Negociatorii se întâlneau în săli discrete de hotel de lux, în marja negocierilor în dosarul nuclear dintre şefii diplomaţiilor celor două ţări, John Kerry şi Mohammad Javad Zarif. Palatele Vienei au fost şi ele teatrul acestor negocieri secrete, toamna trecută, când marile puteri, Arabia Saudită şi rivalul său iranian redactau un plan de pace pentru Siria. Conflictul sirian a permis, astfel, apropierea dintre Washington şi Teheran.
"Iranul se află la masa" negocierilor pe tema Siriei, şi-a exprimat satisfacţia oficialul american. Şi chiar dacă "avem diferenţe profunde cu Iranul pe tema Siriei, vrem să vedem dacă ei vor să implice în mod constructiv în proiecte regionale şi dacă înţeleg că războiul civil nu va fi soluţionat atât timp cât (preşedintele sirian) Bashar al-Assad se va afla la putere", a adăugat el.
În opinia unor specialişti, administraţia Obama nutreşte speranţa că o "reechilibrare" strategică americană în Orientul Mijlociu - în favoarea Teheranului şi în detrimentul Riyadhului - va putea să pună capăt conflictelor din Siria, Yemen sau Liban, în care se înfruntă armat, în mod indirect, Republica islamică şiită şi monarhia petrolieră saudită sunnită.
Însă preşedintele democrat va părăsi Casa Albă pe 20 ianuarie 2017.
Dodon contestă la Curtea Constituţională desemnarea lui Pavel Filip la şefia guvernului
Liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a contestat ieri la Curtea Constituţională (CCM) legitimitatea decretului prezidenţial privind desemnarea lui Pavel Filip la funcţia de prim-ministru.
"Noi considerăm că acesta este anticonstituţional din trei considerente: Primul ţine de termenii de înaintare, el a fost desemnat pe data de 15 ianuarie. Doi - procedura de desemnare, crearea majorităţii parlamentare absolute, acestea se constituie în plenul Parlamentului de către grupurile parlamentare. Trei - am cerut să se verifice dacă tentativa de numire a domnului Sturza a fost consumată sau nu", a declarat Igor Dodon.
La începutul lui ianuarie, Ion Sturza, candidatul la funcţia de premier desemnat de preşedintele Nicolae Timofti pe 21 decembrie, a renunţat la sarcina învestirii Cabinetului său, denunţând lipsa susţinerii pentru un guvern proeuropean, după ce în Parlamentul Republicii Moldova nu s-a întrunit cvorumul în vederea aprobării listei sale de miniştri propuşi şi a programului de guvernare pentru 2016-2018. Pe 14 ianuarie, Nicolae Timofti l-a desemnat pe Ion Păduraru drept candidat la funcţia de prim-ministru, dar a doua zi, acesta a renunţat la mandat, în condiţiile în care o nouă majoritate parlamentară, formată de 55 de deputaţi, şi-a înregistrat declaraţia la Preşedinţia Republicii Moldova pentru susţinerea candidatului propus de Partidul Democrat (PDM) Pavel Filip, pentru funcţia de premier.
Imediat după ce Timofti a semnat decretul de numire în funcţia de premier, Pavel Filip i-a mulţumit şi a dat asigurări că va începe negocierile cu grupurile parlamentare.
Femeile imigrante, supuse violenţei în timpul călătoriei spre Europa
Femeile imigrante care vin în Europa sunt supuse actelor de violenţă şi hărţuirii sexuale în fiecare etapă a călătoriei lor, susţine un raport al Organizaţiei Internaţionale Amnesty. În cadrul studiului efectuat de organizaţia umanitară, publicat ieri, au fost intervievate, luna trecută, 40 de femei şi fete care au ajuns în Germania şi Norvegia, după ce au plecat din Turcia spre Grecia, parcurgând apoi ruta balcanică.
Femeile şi fetele care au călătorit singure sau au fost acompaniate de copii au declarat că s-au simţit ameninţate în special în Ungaria, Croaţia şi Grecia, unde au fost obligate să doarmă împreună cu sute de bărbaţi refugiaţi. Printre cele intervievate, s-au aflat şi refugiate din Irak şi Siria.
Majoritatea imigranţilor care vin spre Europa sunt bărbaţi, ceea ce transformă femeile în ţinte vulnerabile, susţine organizaţia umanitară. Femeilei din taberele de imigranţi au declarat că au fost nevoite să folosească aceleaşi băi ca bărbaţii, iar unele au mărturisit că s-au abţinut să consume alimente sau lichide pentru a evita să meargă la toaletă.
Studiul nu tratează separat incidentele privitoare la hărţuiri sexuale de cele care implică acte de violenţă generală. O femeie de 22 de ani din Irak a declarat pentru Amnesty că un agent de securitate din Germania i-a oferit haine pentru a petrece, în schimb, timp în intimitate cu el.
Cei mai bogaţi 62 de oameni din lume deţin o avere cat 3.5 miliarde de oameni
Primele 62 cele mai bogate persoane din lume deţin, de-acum, aproape tot atât cât jumătate din populaţia lumii - adică aproximativ 3,5 miliarde de persoane, anunţă organizaţia nonguvernamentală Oxfam într-un raport publicat ieri. Bogăţia acestor 62 de persoane - dintre care 53 sunt bărbaţi - a crescut cu 44% începând din 2010, în timp ce cea a celor 3,5 miliarde de persoane cele mai sărace a scăzut cu 41%, precizează Oxfam în acest studiu, publicat cu două zile înainte de deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos.
Jumătate dintre aceşti "superbogaţi" provin din Statele Unite, 17 sunt originari din Europa, iar ceilalţi din ţări precum China, Brazilia, Mexic, Japonia şi Arabia Saudită. "Lumea a devenit şi mai inegalitară, iar tendinţa se accelerează", apreciază directoarea Oxfam International Winnie Byanima. Aproximativ 7.600 de miliarde de dolari deţinuţi de aceste persoane sunt plasaţi în paradisuri fiscale. În cazul în care s-ar preleva impozite din veniturile acestor bogaţi, ţările ar obţine anual cu 190 de miliarde de dolari în plus, a calculat Gabriel Zucman, un profesor de la Universitatea din California. Tot potrivit lui Zucman, care citează Oxfam, până la 30% din bogăţia totală a Africii este deţinută în paradisuri fiscale, ceea ce reprezintă pierderi în valoare de 14 miliarde de dolari pentru veniturile fiscale în fiecare an. "Întreprinderile multinaţionale şi elitele bogate nu urmează aceleaşi reguli ca ceilalţi, refuzând să plătească taxe de care societatea are nevoie pentru a funcţiona. Faptul că 188 dintre primele 201 întreprinderi din lume sunt prezente în cel puţin un paradis fiscal arată că este timpul să se treacă la acţiune", conchide Winnie Byanima.
Un musulman a fost bătut în New York de adolescenţi care i-au reproşat că ar fi terorist
Un bărbat originar din Bangladesh a fost agresat, în oraşul american New York, de adolescenţi care i-au reproşat că ar fi membru al reţelei teroriste Stat Islamic, în ceea ce pare a fi un atac cu caracter rasist.
Potrivit publicaţiei New York Daily News, Mijibur Rahman, în vârstă de 43 de ani, un cetăţean din Bangladesh care era îmbrăcat în haine specifice Asiei de Sud, a fost bătut în cartierul new-yorkez Bronx de adolescenţi care au strigat "ISIS, ISIS", o referire la reţeaua fundamentalistă sunnită Stat Islamic, activă în principal în Irak şi Siria. În momentul agresiunii, bărbatul, care este musulman, era cu nepoata sa de nouă ani. Fata nu a fost agresată, dar a rămas traumatizată psihic din cauza incidentului. "Fetiţa nu mai poate dormi. Nu vrea să mai meargă la şcoală", a declarat un apropiat pentru postul NY1.
Filiala din New York a Consiliului pentru Relaţii Americano-Islamice a denunţat un atac rasist, cerând Biroului Federal pentru Investigaţii (FBI) să ajute poliţia din New York în anchetă.
Frigul duce la creşterea riscului de AVC
O scădere bruscă a temperaturilor poate provoca o creştere a numărului de atacuri cerebrale, frigul având tendinţa să ducă la formarea de cheaguri şi la blocarea arterelor. Potrivit unui studiu realizat de cercetători germani de la Spitalul Universităţii Jena, frigul exterior ar provoca creşterea cu până la 30% a riscului de accident vascular cerebral (AVC). Rezultatele cercetării arată clar că şi o scădere modestă a temperaturii determină creşterea semnificativă a spitalizărilor pentru afecţiuni cardiovasculare.
Pentru a înţelege influenţa frigului asupra sănătăţii pacienţilor, cercetătorii germani au examinat 1.700 de persoane din oraşul Jena, asociind apoi starea lor de sănătate cu buletinele meteorologice realizate cu trei zile înaintea spitalizării fiecărui bolnav ca să vadă dacă au existat schimbări notabile în condiţiile climatice, scrie agerpres.ro. Ei au ajuns la concluzia că nu este nevoie de o scădere vertiginoasă a temperaturilor exterioare, ci doar de cel mult 2,9 grade Celsius, pentru creşterea riscului de AVC cu 11% în primele două zile după răcire. La pacienţii care prezintă un risc deosebit (având colesterolul mărit, fumători ş.a.), riscurile cresc până la 30%.
Observând pacienţii, cercetătorii au constatat că frigul are tendinţa să complice circulaţia sanguină şi, prin urmare, să favorizeze apariţia cheagurilor. Acestea pot bloca rapid canalele care irigă creierul. În plus, frigul poate duce la îngustarea vaselor sanguine şi la creşterea presiunii arteriale, factori extrem de periculoşi care sporesc semnificativ riscul unor atacuri cerebrale.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
