MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Moarte suspectă a şefului spionajului militar rus
Directorul agenţiei militare ruse de spionaj GRU, general-colonelul Igor Sergun, a "murit subit" la vârsta de 58 de ani. Kremlinul nu oferă, în comunicatul postat pe site, alte precizări cu privire la cauza, momentul decesului sau cu privire la alte circumstanţe. Potrivit agenţiei de stat Tass, Sergun ar fi murit duminică. Preşedintele rus Vladimir Putin, care este citat prezentând condoleanţe în acest comunicat, afirmă că şeful Direcţiei Generale de Informaţii (GRU) şi-a dedicat "întreaga viaţă servirii partiei şi forţelor armate".
Sergun a preluat postul de la generalul Aleksandr Şliahturov, care a demisionat în 2011, la vârsta de 64 de ani. Succesorul lui Sergun nu a fost anunţat încă. Decesul său are loc în contextul în care agenţiile clandestine, paramilitare şi de spionaj din Rusia joacă un rol esenţial în punerea în aplicare a unor decizii-cheie ale politicii lui Putin, la rândul său un fost şef al agenţiei interne de spionaj - Serviciul federal pentru securitate (FSB, fost KGB). "Sergun a fost o persoană extrem de importantă în relansarea GRU, o agenţie care se confrunta cu probleme grave atunci când a preluat-o, la sfârşitul lui 2011", a scris pe blog Mark Galeotti, un profesor de la New York University, o adevărată autoritate în domeniul aparatului rus de securitate.
GRU - aflat anterior în subordinea Statului Major General al Forţelor armate ruse - este suspectat că a jucat un rol central în cadrul operaţiunii secrete de preluare a controlului asupra Peninsulei ucrainene Crimeea, la începutul lui 2014, când militari mascaţi, în ţinute de camuflaj şi înarmaţi au apărut brusc în întreaga peninsulă de la Marea Neagră. Unii analişti şi oficiali occientali cred că agenţia a contribuit, de asemenea, la coordonarea şi supervizarea insurgenţei în estul Ucrainei, unde un conflict între separatişti proruşi şi forţe guvernamentale s-a soldat cu peste 9.000 de morţi de când a izbucnit, în aprilie 2014. În pofida unor probe copleşitoare, Moscova a negat în mod repetat că este implicată în estul Ucrainei. Un rus capturat în Ucraina anul trecut a declarat că el şi camaradul său erau ofiţeri activi din cadrul GRU atunci când au fost prinşi, însă armata rusă a dezminţit acest lucru la vremea respectivă.
Funcţia de director al GRU l-a plasat pe Sergun pe listele de sancţiuni impuse la începutul lui 2014 atât de către Statele Unite, cât şi de Uniunea Europeană (UE), care citează în mod expres "activitatea unor ofiţeri din cadrul GRU în estul Ucrainei".
Într-un discurs pe care l-a susţinut în aprilie la Moscova, Sergun acuza Statele Unite şi pe aliaţii lor de emergenţa Statului Islamic (SI). Sergun a citat decizia Washingtonului de a susţine luptători mujahedini afgani în lupta împotriva forţelor armate sovietice, în anii '80, drept una dintre cauzele emergenţei Al-Qaida şi altor grupări teroriste.
Orientul Mijlociu stă pe un butoi de pulbere
Tensiunile dintre Arabia Saudită şi Iran escaladează, în timp ce lumea musulmană se încolonează, pe criterii religioase, în spatele celor două state
Arabia Saudită şi aliaţii săi sunniţi şi-au întrerupt sau redus nivelul relaţiilor diplomatice cu Iranul şiit, agravând criza declanşată de execuţia unui demnitar şiit şi provocând temeri cu privire la o escaladare într-o regiune devastată deja de mai multe războaie. Rusia, "profund preocupată", a anunţat că este "pregătită să susţină" un dialog între Riyadh şi Teheran, doi poli de influenţă în regiunea afectată de tulburări a Orientului Mijlociu.
Statele Unite, aliatele saudiţilor, dar care s-au apropiat de asemenea de iranieni după încheierea în iulie a acordului în dosarul nuclear, au cerut "măsuri pozitive în vederea calmării tensiunilor". Secretarul de Stat american John Kerry a discutat cu omologii săi iranian şi saudit.
Franţa, Germania şi Turcia au pledat pentru o "dezescaladare", după ce Bahrainul şi Sudanul au anunţat, la fel ca Riyadhul, că şi-au întrerupt relaţiile cu Iranul. În ceea ce priveşte Emiratele Arabe Unite (EAU), ele au rechemat ambasadorul de la Teheran şi au redus nivelul relaţiilor diplomatice. Noua criză a izbucnit sâmbătă, după ce Riyadhul l-a executat pe demnitarul şiit Nimr el-Nimr, un critic al puterii saudite, alături de alte 46 de persoane condamnate pentru "terorism", dintre care majoritatea pentru atentate atribuite reţelei extremiste sunnite Al-Qaida.
Luni seara Consiliul de Securitate al ONU a "condamnat cel mai ferm posibil atacurile" contra misiunilor diplomatice saudite în Iran, însă fără să evoce execuţia.
La Teheran, aproximativ 3.000 de persoane au manifestat luni, huiduind familia regală sunnită din Arabia Saudită. În Irak, o ţară vecină cu populaţie majoritar şiită, mii de susţinători ai liderului şiit Muqtada al- Şadr au îndemnat Guvernul să întrerupă relaţiile cu Arabia Saudită. Două moschei sunnite din Irak au fost vizate de atentate, soldate cu un mort, iar muezinul unei a treia moschei a fost împuşcat mortal. Liga Arabă (LA), la solicitarea Riyadhului, a convocat duminică o reuniune de urgenţă pe tema acestei crizei.
Criza afectează inclusiv sportul
Criza diplomatică a afectat până şi sportul. Cluburi saudite membre ale Ligii Campionilor din Asia au cerut să joace împotriva cluburilor iraniene pe teren neutru şi nu în Iran. Ele şi-au întrerupt relaţiile în perioada 1987-1991, în urma unor confruntări sângeroase între pelerini iranieni şi forţe saudite, în timpul pelerinajului de la Mecca, în 1987. Unii experţi consideră că noua criză riscă să alimenteze războaiele prin procură pe care le poartă Teheranul şi Riyadhul în Siria şi Yemen. Ambasadorul saudit la ONU Abdallah al-Mouallim a dat asigurări că ţara sa va continua să "lucreze din greu pentru a susţine eforturile de pace în Siria şi în Yemen", asupra cărora, în opinia sa, această criză "nu ar trebui să aibă niciun efect".
Tabelul periodic al elementelor, completat cu 4 noi simboluri
Tabelul periodic al elementelor a fost completat cu patru noi simboluri reprezentând substanţe, iar această actualizare a făcut ca manualele de chimie din lumea întreagă să devină depăşite. Elementele au fost verificate şi adăugate de Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată (International Union of Pure and Applied Chemistry/ IUPAC), săptămâna trecută. În urma acestei decizii, cel de-al şaptelea rând din tabelul periodic al elementelor a fost în mod oficial completat. Includerea acestor elemente chimice super-grele, realizate de om, temporar denumite 113, 114, 117 şi 118, reprezintă primele adăugiri operate în sistemul periodic după 2011.
Elementul 113 a fost descoperit de Institutul RIKEN din Japonia. Numele său provizoriu este "ununtrium", iar simbolul său este Uut. Elementele 115 şi 117 au fost descoperite de savanţii de la Institutul de cercetări nucleare Dubna din Rusia, Laboratorul Naţional Lawrence Livermore din California şi Laboratorul Naţional Oak Ridge din Tennessee. Numele lor provizorii şi simbolurile lor sunt "ununpentium" (Uup), respectiv "ununseptium" (Uus).
Elementul 118 a fost descoperit de echipe de la laboratoarele din Dubna şi California şi a primit numele provizoriu "ununoctium" şi simbolul "Uuo".
Denumiri permanente şi simboluri vor fi alocate celor patru noi elemente în lunile următoare. Noile denumiri trebuie să aibă legătură cu diverse concepte mitologice, minerale, regiuni, ţări, proprietăţi şi oameni de ştiinţă.
Elementul 113 va fi primul din istorie care va fi denumit de cercetătorii din Asia.
Statul Islamic a pierdut vaste regiuni din Irak şi Siria
Reţeaua teroristă Stat Islamic a pierdut, în 2015, 40 la sută din teritoriile din Irak şi 20 la sută din zonele ocupate în Siria, pe fondul raidurilor aeriene efectuate de coaliţia internaţională condusă de Statele Unite şi de Rusia.
"Estimăm că organizaţia teroristă Stat Islamic a pierdut 40 la sută din teritoriile ocupate în Irak şi 20 la sută din cele din Siria", a declarat colonelul american Steve Warren, purtătorul de cuvânt al coaliţiei internaţionale coordonate de Statele Unite. "În general, dacă ne referim la Siria şi Irak împreună, organizaţia teroristă a pierdut 30 la sută din zonele ocupate", a adăugat oficialul militar american. Reţeaua teroristă Stat Islamic ocupase o treime din teritoriul Irakului în 2014, capturând oraşul Mosul, cel mai mare din nordul ţării. În Siria, organizaţia teroristă ocupă peste 40 la sută din teritoriu şi luptă împotriva regimului Bashar al-Assad.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
