Internațional

Omenirea îşi mai acordă o şansă

Ziarul de Vrancea
13 dec 2015 339 vizualizări
Concretizarea angajamentelor ambiţioase pe care şi le-au asumat ieri 195 de ţări este partea cea mai grea, care urmează euforiei discursurilor prin care Acordul de la Paris pe tema modificării climatice a fost salutat drept o "etapă istorică", comentează AFP.

Rezumând un sentiment general, preşedintele american Barack Obama a recunoscut încă de sâmbătă seara că "problema nu este rezolvată mulţumită Acordului de la Paris". Divergenţele exprimate în timpul celor aproape două săptămâni de negocieri dificile la Bourget, în apropiere de Paris, au scos la iveală şi subliniat amploarea obstacolelor care rămân de depăşit. Acordul stabileşte ca obiectiv limitarea "cu mult sub" două grade Celsius a creşterii temperaturilor, în comparaţie cu nivelul la care se aflau în perioada preindustrială, şi, dacă va fi posibil, chiar la 1,5 grade Celsius.
Chiar dacă ar fi respectate, angajamentele în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră deja anunţate de către aproape toate ţările participante ar pune Terra pe drumul unei creşteri la 3 grade Celsius.
Singura speranţă este dată de dispoziţiile acordului care încurajează ţările să-şi revuiască promisiunile în sensul unor eforturi tot mai mari în anii următori. "Acesta este elementul-cheie în vederea asigurării faptului că acţiunile vor deveni tot mai puternice, pentru a se ajunge la două grade Celsius şi chiar mai puţin" de acest nivel mediu, a declarat pentru AFP Tasneem Essop de la Fondul Mondial pentru Natură (World Wide Fund, WWF). Potrivit unor cercetători, la un nivel de peste două grade celsius încălzirea planetei va avea consecinţe dramatice - şi anume, între altele, furtuni, secetă, creşterea nivelului oceanelor, războaie pentru apă ori migrări în masă.

Un mecanism de revizuire

Acordul prevede un mecanism de revizuire a angajamentelor voluntare ale ţărilor, pentru ca să fie posibilă o stopare a încălzirii sub nivelul mediu de două grade Celsius. Însă, potrivit Climate Action Tracker (CAT), din care fac parte patru institute de cercetare, promisiunile celor mai multe dintre ţări sunt "insuficiente", iar "aproape toate" este necesar să-şi asume angajamente mai ambiţioase decât cele pe care şi le-au asumat deja la orizontul lui 2020 sau 2030. Acest bilanţ urmează să servească ca bază în vederea unor noi angajamente cu privire la reducerea emisiilor, în locul celor care vor intra în vigoare - odată cu Acordul - în 2020. "Va fi un moment politic important, în care toate guvernele vor fi îndemnate să-şi sporească eforturile", subliniază Mohamed Adow de la ONG-ul Christian Aid. În cazul în care angajamentele nu sunt revăzute în curând în sus, lumea ar putea să se trezească blocată, în următorii zece ani, pe o traiectorie către un nivel mediu al încălzirii globale de trei grade Celsius.
Unele ţări şi-au stabilit obiective la orizontul lui 2025, iar altele la orizintul lui 2030, o diferenţă care complică şi mai mult sarcina, apreciază Tasneem Essop. Odată cu intrarea în vigoare a Acordului, impactul eforturilor depuse va fi examinat din cinci în cinci ani, începând din 2023, iar în funcţie de acest bilanţ angajamentele vor fi revizuite în vederea sporirii eforturilor la fiecare cinci ani, începând din 2025. Mulţi şi-ar fi dorit ca acordul să fie mai dur în privinţa acestui punct, care s-a aflat în centrul unor divergenţe. Statele Unite, de exemplu, vor ca angajamentele să fie voluntare - şi nu constrângătoate -, pentru a evita să fie obligate să supună Acordul aprobării Congresului, care este ostil ratificării acestui tratat.

"Justiţie climatică"

Potrivit unor cercetători, în vederea respectării pragului de două grade Celsius, este necesar ca emisiile de gaze cu efect de seră să scadă cu un nivel între 40-70% în perioada 2010-2050 şi să atingă un nivel zero până în 2100. Mulţi speră că aceste linii de fractură dintre ţări se vor estompa odată cu dezvoltarea unor noi tehnologii care să emită puţin dioxid de carbon, mai puţin scumpe, dar şi odată cu stabilirea unui preţ mondial pentru emiterea dioxidului de carbon. Energia "verde" "este necesar să fie abordabilă - aceasta este principala provocare" cu care se confruntă ţările în curs de dezvoltare, a subliniat negociatorul indian Ajay Mathur, într-o declaraţie pentru AFP. În opinia lui Felipe Calderon, preşedintele grupului de reflecţie Global Commission on the Economy and Climate, tranziţia către o economie care să emită un nivel redus de dioxid de carbon funcţionează deja şi ea va fi stimulată de Acord, care stipulează că emisiile cauzate de energiile fosile este necesar să-şi atingă nivelul maxim "cât mai curând posibil".




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.