MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Argentina semnalizează spre dreapta
După numărarea a 91% din buletinele de vot, primarul capitalei Buenos Aires Mauricio Macri, în vârstă de 56 de ani, a obţinut 52,11% din voturile exprimate, în timp ce adversarul său, Daniel Scioli, candidatul coaliţiei de stânga, la putere, a obţinut 47,89% şi şi-a recunoscut înfrângerea.
Preşedinta de stânga Cristina Kirchner, care a condus ţara din 2007, când i-a succedat soţului ei, nu a putut să candideze, potrivit Constituţiei, pentru al treilea mandat consecutiv. Imediat după anunţarea primelor rezultate, o explozie de bucurie a răsunat în rândul susţinătorilor primarului Buenos Airesului.
Un outsider în aceste alegeri, Mauricio Macri şi-a construit o coaliţie victorioasă în jurul partidului de drepta pe care l-a fondat - PRO -, asociindu-se cu radicalii din cadrul UCR, un partid istoric redus care a oferit Cambiemos reţeaua sa naţională. Acest fost preşedinte al Clubului de Fotbal Boca Juniors - cel mai prestigios din Argentina - promite o ruptură cu politica economică protecţionistă a guvernelor Nestor (2003-2007) şi Cristina Kirchner (2007-2015). Economiştii coaliţiei preconizează o flexibilizare sau o suprimare a controlului accesului devizelor străine, a limitării importurilor sau barierelor vamale, intenţionând să rupă cu supraevaluarea pesoului argentinian.
Daniel Scioli, în vârstă de 58 de ani, susţinut de coaliţia de stânga a preşedintei în exerciţiu Cristina Kirchner, se prezenta drept apărătorul celor mai nevoiaşi, al ajutoarelor sociale acordate de către administraţia Kirchner şi se ridica furios "împotriva capitalismului sălbatic" încarnat, în opinia sa, de Mauricio Macri.
Fără să deţină o majoritate în Camera Deputaţilor, şi nici în Senat, Mauricio Macri este nevoit să ţeasă alianţe pentru a guverna Argentina, cu o opoziţie peronistă care deţine majoritatea absolută în Senat, dar şi o majoritate relativă de mandate de deputaţi.
Prinţul Charles: Terorismul este amplificat de schimbările climatice
Schimbările climatice ar putea fi unele dintre cauzele care au condus la amplificarea conflictelor şi terorismului în Orientul Mijlociu, în principal în Siria, apreciază prinţul Charles al Marii Britanii. "Asistăm la un caz clasic de evitare a abordării problemei, pentru că, oricât de urât ar fi, trebuie să amintesc că unii dintre noi am avertizat de acum 20 de ani că, dacă nu ne ocupăm de aceste probleme, vom asista la conflicte din cauza limitării resurselor, din cauza dificultăţilor generate de secetă, din cauza cumulării efectelor schimbărilor climatice, ceea ce îi obligă pe oameni să se mute", afirmă prinţul Charles. "Există dovezi clare că una dintre principalele cauze ale ororilor din Siria, oricât de amuzant ar suna, a fost o secetă care a durat cinci-şase ani, ceea ce a forţat mulţi oameni să părăsească aceste regiuni", a precizat Charles. Întrebat dacă există o legătură directă între schimbările climatice, conflicte militare şi terorism, prinţul britanic a adăugat: "Abia în ultimii ani, Pentagonul a început să acorde atenţie acestei situaţii. Dar sunt efecte foarte mari asupra a ceea ce se întâmplă".
Trump vrea să reintroducă simularea înecului în anchete
Candidatul republican la preşedinţie Donald Trump vrea să reintroducă simularea înecului, o metodă controversată de interogare considerată tortură de către apărătorii drepturilor omului.
CIA a folosit simularea înecului pentru a interoga cel puţin trei persoane arestate în legătură cu atacurile teroriste din Statele Unite de la 11 septembrie 2001. Această practică a fost interzisă de către preşedintele Barack Obama când a venit la putere, în 2009. "Aş aduce-o înapoi", a declarat candidatul la învestitura republicană în vederea scrutinului prezidenţial din noiembrie 2016. "Eu cred că simularea înecului este nimic în comparaţie cu ceea ce ne fac ei nouă, ceea ce i-au făcut lui James Foley, când i-au tăiat capul", a spus Trump. "E cu totul altceva şi aş aduce, absolut, înapoi interogarea şi interogarea în forţă", a subliniat el.
Trump şi-a atras o adevărată furtună de critici după ce a cerut un registru naţional pentru musulmani. El nu şi-a retractat cuvintele în interviul de duminică şi a spus că vrea o bază de date cu refugiaţii sirieni care intră pe teritoriul Statelor Unite, ca măsură de protecţie faţă de "cel mai mare cal troian din toate timpurile". El a mai declarat că nu vrea să închidă moschei. "Nu vreau să închid moschei. Vreu să supraveghez moschei", a subliniat Trump.
În pofida comentariilor controversate pe care le face, popularitatea sa în rândul alegătorilor nu scade. Potrivit ultimului sondaj Washington Post/ABC News, Trump se clasează în fruntea contracandidaţilor republicani, cu 32% din intenţiile de vot, şi este urmat de chirurgul pensionar Ben Carson. Aproximativ 47% dintre republicani consideră că magnatul în domeniul imobiliar este cel mai capabil în gestionarea economiei americane, ameninţării teroriste şi imigraţiei.
De ce regimurile alimentare nu funcţionează pentru toţi oamenii la fel
Mulţi oameni au constatat pe propria piele că regimurile de slăbire propuse de reviste, mai ales la începutul sezonului cald, nu funcţionează. Acest lucru se întâmplă pentru că oamenii reacţionează diferit la consumul de alimente sănătoase, care permit unora să piardă din greutate, în timp ce pe alţii, dimpotrivă, îi îngraşă, a demonstrat un studiu realizat în Israel.
De exemplu, o femeie care a participat la acest studiu a arătat o creştere a nivelului de zahăr în sânge de fiecare dată când a mâncat o roşie, aliment considerat cu nivel scăzut de zahăr şi grăsimi, relatează Le Parisien.
"Prima mare surpriză şi descoperire izbitoare pe care am avut-o este marea variabilitate a reacţiilor oamenilor la feluri de mâncare identice", a rezumat cercetătorul Eran Segal de la Institutul de Ştiinţă Weizmann din Israel.
Cei 800 de participanţi la studiu şi-au controlat nivelul de zahăr timp de o săptămână şi au oferit probe de scaun pentru a le fi analizat microbiomul, monitorizându-se îndeaproape consumul alimentar. Niciun participant nu era diabetic, dar unii erau obezi şi aveau o stare de sănătate apropiată de cea a unui pre-diabetic.
Rusia avertizează Muntenegru cu privire la aderarea la NATO
Eventuala aderare la NATO a Republicii Muntenegru, care ar putea primi săptămâna viitoare o invitaţie în acest sens din partea Alianţei, ar reprezenta un nou atac împotriva securităţii Europei, a avertizat ieri şeful departamentului pentru cooperarea cu Europa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Andrei Kelin. "În cazul în care se ia decizia de a invita Muntenegrul în NATO, aceasta ar reprezenta o nouă lovitură la adresa securităţii europene şi totodată la adresa relaţiilor dintre Rusia şi NATO", a declarat diplomatul rus. Kelin a recunoscut că diplomaţia rusă poartă discuţii cu autorităţile muntenegrene pentru a le convinge de lipsa de oportunitate cu privire la aderarea la NATO.
Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia Rusiei să nu se amestece în relaţiile dintre statul balcanic şi Alianţa Nord-Atlantică. "Dacă poate exista o consecinţă a amestecului rus, atunci aceasta nu poate fi decât o mai mare dorinţă din partea noastră de a invita Muntenegrul să devină membru cu drepturi depline al Alianţei", a spus Stoltenberg. La rândul său, Rusia susţine că ţările occidentale, cu SUA în frunte, încearcă să oblige autorităţile de la Podgorica să adere la NATO în ciuda opoziţiei majorităţii populaţiei. Un sondaj recent, citat de mass media occidentale, relevă totuşi că 52% dintre muntenegreni sunt în favoarea aderării ţării lor la organizaţie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
