Internațional

Atacurile de la Paris, eşecuri ale serviciilor de informaţii?

Ziarul de Vrancea
17 nov 2015 519 vizualizări
Serviciile de securitate franceze fac din nou obiectul unor critici dure pentru faptul că nu au reuşit să prevină atacurile sângeroase, vineri seara, la Paris, revendicate de către gruparea jihadistă Statul Islamic (SI), relatează AFP.

Mai ales eşecul interceptării francezului Samy Amimour - în vârstă de 28 de ani, unul dintre atacatorii sinucigaşi în masacrul de la sala de spectacole Bataclan - provoacă îngrijorări. Pe numele acestuia a fost întocmit un dosar în 2012, după ce a încercat fără succes să ajungă în Yemen, dar a putut să plece în Siria un an mai târziu, ceea ce a condus la emiterea unui mandat internaţional de arestare care-l vizează. Acest lucru nu l-a împiedicat să se strecoare înapoi, în Franţa, şi să ia parte la atacurile sângeroase din capitala franceză. "Avem o problemă în ceea ce priveşte controlul frontierelor Schengen - o problemă mare", a declarat Alain Chouet, un fost director în cadrul serviciului francez de informaţii externe DGSE. "Sosirea (lui Amimour în Franţa) ar fi trebuit să declanşeze o alertă. Însă aceşti tipi înţeleg foarte bine tehnicile de intrare şi ieşire prin zona Schengen. Le-au practicat mult", a apreciat el.

Belgienii sunt de vină

Serviciile de informaţii sunt criticate, de asemenea, în legătură cu un atacator înarmat care şi-a detonat centura de explozivi la Bataclan, şi anume Omar Ismail Mostefai. El se afla pe "radarele" serviciilor din 2010 şi avea o fişă "S" pentru "securitatea statului", ca extemist cunoscut. Turcia a anunţat că a alertat Franţa cu privire la faptul că acesta reprezenta o ameninţare potenţială în două rânduri - în decembrie şi ianuarie -, după ce Mostefai a intrat pe teritoriul turc în 2013, se pare în drum către Siria.
Însă Turcia "nu a primit niciodată un răspuns de la Franţa", a declarat pentru AFP, la Ankara, un oficial turc de rang înalt.
Belgia reprezintă altă problemă majoră pentru securitatea europeană, mai mulţi dintre atacatorii de la Paris fiind cunoscuţi poliţiei locale, care a făcut prea puţin să le urmărească mişcările. "Înţelegeţi că, dacă belgienii nu ne avertizează, noi nu putem face nimic", declara luni o sursă din cadrul poliţiei.

Peste 10.000 de francezi, suspectaţi ca posibili terorişti

În pofida criticilor, unii experţi apreciază că amploarea provocării face imposibilă o urmărire totală. "Serviciile franceze vor fi arătate cu degetul, dar, având în vedere numărul mare de persoane pe care îl are de monitorizat, ele consideră acest lucru copleşitor şi este posibil ca unii să scape, întotdeauna, prin ochiurile plasei", a declarat Kit Nicholl, un analist în domeniul securităţii franceze de la IHS Country Risk din Londra.
Dintre jihadiştii străini care luptă în Siria şi Irak, cei mai mulţi provin din Franţa. Peste 500 de luptători francezi s-ar fi alăturat SI atât în Siria, cât şi în Irak, potrivit unor date oficiale. Aproximativ 250 au revenit în ţară, iar aproximativ 750 şi-ar fi exprimat dorinţa de a se alătura jihadului. Peste 10.000 de persoane au fişe "S", ca potenţiali extremişti. Franţa a adoptat în vară un nou cadru juridic care le oferă autorităţilor puteri vaste, inclusiv să intercepteze convorbiri telefonice şi conversaţii online, fără o supervizare judiciară prea mare. Odată cu dosarul fraţilor Kouachi, care au comis atacuri la sediul revistei satirice Charlie Hebdo în ianuarie, "este clar că problema nu este identificarea potenţialilor terorişti, ci (o lipsă a) resurselor care să analizeze şi evalueze", a apreciat Nicholl. "Cei antrenaţi în străinătate vor şti probabil cum să ocolească supravegherea, fie evitând total comunicaţiile, fie folosind tehnologii de încriptare, care progresează într-un asemenea ritm încât este dificil ca agenţiile de informaţii să-şi păstreze avansul", a adăugat el.

Trei teorii

Un fost specialist în contraterorism din cadrul DGSE a declarat, sub protecţia anonimatului, că există trei teorii. "Fie nimeni n-a văzut nimic - iar aceasta este cea mai mare îngrijorare, fie am văzut lucruri pe care nu le-am înţeles - ceea ce este, de asemenea, o problemă, fie am văzut lucruri şi, cu toate acestea, ei au putut să comită atacul", a declarat el. "Asta înseamnă că avem fie o problemă de informaţii, fie o problemă de analiză a informaţiilor, fie a lanţului de comandă între serviciile de securitate. Provocarea a fost îngreunată de faptul că (atacul) a fost plănuit în Belgia", a continuat el. "Este necesar să se spună că, în pofida faptului că belgienii au cea mai mare proporţie de persoane care pleacă în Siria, ei nu se ridică la înălţimea sarcinii. Mulţi dintre tipii din acest grup erau cunoscuţi la Bruxelles", a subliniat fostul specialist. "Cineva a dat-o în bară", a apreciat el.

Nu dai vina pe pompieri pentru incendiu

Însă oficiali din domeniul luptei împotriva terorismului sunt nevoiţi să ia decizii dificile în legătură cu persoanele către care să direcţioneze cu prioritate resurse limitate. "Acest lucru nu mă lasă să dorm noaptea", declara recent un oficial francez din domeniul luptei împotriva terorismului, într-un interviu publicat înainte de atacurile de la Paris, referindu-se la "cum să pui numele corecte la locul corect pe listă - suntem foarte departe de a fi o ştiinţă exactă". Alţii au îndemnat ca serviciile de securitate să nu fie învinovăţite. "E clar că dacă este comis un atac există o problemă", a declarat Chouet. "Dar nu dai vina pe pompierii pădurii pentru incendiul din pădure", a subliniat el.

Deţinătorul paşaportului găsit ar putea fi un militar sirian mort

Identitatea care figurează pe paşaportul sirian găsit în apropierea unui kamikaze la Stade de France ar putea corespunde celei a unui militar al lui Bashar al-Assad care a fost ucis în urmă cu mai multe luni, a declarat ieri o sursă apropiată anchetei pentru AFP. Aceste paşaport este emis pe numele lui Ahmad al Mohammad, născut pe 10 septembrie 1990, la Idleb, în nord-vestul Siriei. Toate aceste elemente ar corespunde unui militar care a făcut parte din trupele loiale lui Bashar al-Assad. Există două ipoteze, potrivit acestei surse, care nu trage nicio concluzie: fie acest paşaport a fost recuperat, fie este vorba despre un document fals care la bază o identitate reală. Paşaportul a fost prezentat de către un migrant înregistrat pe Insula greacă Leros pe 3 octombrie. Deţinătorul documentului - a cărui identitate reală rămâne de verificat - a părăsit Grecia la o dată necunoscută şi a fost reperat ultima dată în Croaţia, câteva zile mai târziu. Acest bărbat este unul dintre cei trei kamikaze care şi-au detonat centurile de explozibili la Stade de France vineri seara.
În legătură cu acest paşaport, Berlinul a avertizat în legătură cu posibile "piste false" lăsate de SI "cu scopul de a politiza şi radicaliza problema refugiaţilor în Europa".



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.