MOZAIC STIRI INTERNATIONALE:Stresul la locul de muncă reduce speranţa de viaţă
Studii efectuate anterior au arătat imense variaţii ale speranţei de viaţă pe teritoriul Statelor Unite, însă acum a fost prima oară când cercetătorii au integrat variabila "stresul de la muncă". Potrivit lor, acest tip de stres ar fi la originea diferenţelor majore în privinţa mortalităţii în cadrul diferitelor grupuri ale populaţiei.
Cercetătorii s-au bazat în studiul lor pe un registru al populaţiei numit General Social Survey, care include statistici asupra mortalităţii şi locului de muncă a mii de americani. Ei i-au împărţit pe cei care muncesc în 18 grupe, în funcţie de origine, educaţie şi sex şi au stabilit o listă cu zece factori de stres la serviciu, printre care numărul de ore lucrate, echilibrul între viaţa profesională şi cea privată sau precaritatea postului. Pentru fiecare factor, cercetătorii au evaluat efectul asupra speranţei de viaţă.
Analizele au confirmat că persoanele cu un nivel de educaţie ridicat sunt mai puţin afectate de stres, bucurându-se de o mai mare speranţă de viaţă. Autorii studiului apreciază că persoanele de culoare şi hispanice ocupă posturi mai stresante, care necesită mai puţini ani de studiu, şi trăiesc mai puţin. Ei subliniază în schimb diferenţe majore, la nivel de educaţie egal, între grupurile etnice. Astfel, femeile hispanice educate sunt mai puţin afectate de stres decât celelalte şi trăiesc mai mult.
Republica Moldova: Ghimpu: O alianţă PL-PD-PLDM, singura alternativă
Liderul liberal de la Chişinău Mihai Ghimpu a declarat ieri că nu există alternativă la alianţa dintre cele trei partide proeuropene - Partidul Liberal - Partidul Liberal Democrat - Partidul Democrat -, formaţiuni care au constituit şi fosta coaliţie de guvernare. El a făcut afirmaţiile după consultările avute cu preşedintele Nicolae Timofti, care a programat pentru ieri discuţii cu toate formaţiunile parlamentare în vederea desemnării unui nou premier. Liderul liberal a precizat că, în cadrul consultărilor de la preşedinţie, nu s-a vorbit de un candidat concret pentru funcţia de prim-ministru, ci de necesitatea creării unei coaliţii majoritare. Partidul Socialiştilor a refuzat să participe la aceste consultări, insistând pe organizarea de alegeri anticipate, iar PDLM a solicitat reprogramarea întâlnirii. Săptămâna trecută, şeful statului moldovean le-a cerut liderilor formaţiunilor proeuropene să găsească consensul necesar formării unui guvern proeuropean, conform voinţei majoritare a cetăţenilor exprimate la alegerile parlamentare din decembrie 2014. Partidul Democrat, formaţiune ce a votat la 29 octombrie moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţia socialistă şi comunistă împotriva guvernului Streleţ, a început însă marţea trecută consultări cu Partidul Comuniştilor, în timp ce liberal-democraţii au trecut în opoziţie, refuzând să participe la negocierile cu democraţii şi aliaţii acestora, iar liberalii lui Mihai Ghimpu au respins posibilitatea participării la o alianţă de guvernare cu facţiunea comunistă.
Un activist rus a incendiat intrarea în sediul FSB din Moscova
Un activist politic rus a fost arestat de autorităţi, după ce a incendiat intrarea în sediul din Moscova al Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB). Piotr Pavlenski a dat foc porţii din clădirea Lubyanka, unde se află sediul FSB, fostul KGB, fiind surprins stând în faţa incendiului, cu o canistră de benzină în mână. El a fost reţinut de autorităţi, fiind acuzat de acte de huliganism. El a mai fost arestat în 2013, după ce a protestat într-un mod violent faţă de controlul exercitat de poliţia rusă asupra populaţiei, provocându-şi răni fizice, în public, în Piaţa Roşie din Moscova. "FSB acţionează folosind o practică de teroare continuă şi de menţinere a controlului asupra a 146 de milioane de persoane", se precizează într-o declaraţie care însoţeşte înregistrarea video cu acţiunea lui Pavlenski.
Doi jurnalişti care l-au filmat pe Pavlenski în timp ce dădea foc porţilor din clădire au fost reţinuţi pentru a fi intervievaţi de poliţie, potrivit presei ruse.
El a mai protestat violent în trecut, provocându-şi răni fizice grave, faţă de arestarea grupării activiste ruse Pussy Riot sau de modurile de guvernare a Rusiei.
Iranul numeşte prima ambasadoare de la Revoluţia islamică
O femeie a fost numită ambasadoare a Iranului în Malaysia, o premieră în cazul unui post de acest nivel de la Revoluţia islamică din 1979, a anunţat Mohammad Javad Zarif, şeful diplomaţiei iraniene.
Marzieh Afkham, în vârstă de 50 de ani, este o diplomată de carieră, de peste 30 de ani, şi a fost purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din 2013, anul alegerii moderatului Hassan Rohani preşedinte. "Alegerea lui Afkham ca amabsadoare a luat câteva minute, dar alegerea succesorului ei a luat patru luni", a declarat ironic Zarif în cadrul unei ceremonii oficiale, duminică, la Teheran.
Prima femeie purtătoare de cuvânt a diplomaţiei iraniene va fi înlocuită în post de către un bărbat, Jaber Ansari. Afkham "şi-a îndeplinit cu succes misiunea timp de peste doi ani", a spus Zarif. "Ea a reuşit să acţioneze cu demnitate, curaj şi o viziune anume", într-o perioadă în care diplomaţia iraniană a fost deosebit de atent urmărită "de către opinia publică".
Marzieh Afkham a salutat, la rândul ei, "curajul unei asemenea decizii, încrederea acordată femeilor prin acordarea unor responsabilităţi şi ocazia de a face să avanseze" societatea iraniană. După ce a fost ales, Rohani le-a cerut miniştrilor săi să numească femei în posturi importante şi a subliniat, anterior, că "discriminarea nu va fi tolerată" în Guvernul său. El a numit personal trei femei între cei 11 vicepreşedinţi. În pofida unui statut mai bun decât în alte ţări din regiune, iranienele se confruntă cu legi care le dezavantajează în probleme legate de căsătorie, divorţ sau moştenire.
Opoziţia conservatoare croată a caştigat alegerile
Uniunea Democratică Croată (HDZ, conservatori) pare că se află pe cale să obţină cel mai mare număr de mandate după alegerile parlamentare de duminică - 60 din 151 -, dar Most, un nou partid, deţine cheia formării viitorului Guvern, potrivit unor rezultate parţiale.
Partidul Social Democrat (SDP, centru-stânga) al premierul în exerciţiu Zoran Milanovici era creditat cu 55 de mandate, a anunţat Comisia electorală. În total, 61,2% dintre cei 3,8 miliaone de alegători s-au prezentat duminică la urne. Numărul exact de mandate pe care îl va obţine fiecare partid este departe de a fi clar, dar tendinţa prezentată părea fermă.
Pentru a forma un guvern, oricare dintre cele două partide mari, care s-au aflat la putere după ce Croaţia s-a despărţit de fosta Iugoslavie în 1991, va avea nevoie de un partener, un nou-sosit pe scena politică. Formaţiunea a promis, înainte de alageri, să le îngreuneze sarcina amândorura.
Partidul Most (Pod, în croată) a obţinut 19 mandate potrivit rezultatelor parţiale, iar ca cel mai mare dintre partidele mici a devenit de neevitat în formarea oricărui guvern.
Schimbările climatice vor împinge spre sărăcie peste 100 de milioane de oameni
Peste 100 de milioane de oameni ar putea fi împinşi spre sărăcie până în 2030 dacă nu se adoptă măsuri adecvate pentru a-i feri pe săraci de efectele fenomenelor meteo extreme şi a schimbărilor climatice, se arată într-un raport al Băncii Mondiale (BM). Conform Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, toate ţările s-au angajat să pună capăt sărăciei în toate dimensiunile sale şi în toate formele sale. Acest obiectiv, susţine BM, ar fi imposibil de realizat dacă nu se va ţine cont de încălzirea globală şi efectele sale asupra săracilor. Dar planurile mai ambiţioase de a menţine creşterea temperaturii pe plan global în limita acceptată de 2 grade Celsius trebuie adoptate astfel încât efectele negative asupra săracilor să fie amortizate. "Schimbările climatice îi afectează cel mai mult pe cei mai săraci şi provocarea cu care ne confruntăm acum este protejarea a zeci de milioane de oameni care riscă să ajungă la pragul sărăciei extreme din cauza schimbărilor climatice", a avertizat preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim. Instituţia estimează că numărul săracilor va creşte cu 100 de milioane până în 2030, pe lângă cei 900 de milioane care ar urma să trăiască în condiţii de sărăcie extremă dacă vor încetini progresele în dezvoltare. Pentru 2015, Banca Mondială se aşteaptă ca numărul persoanelor sărace să ajungă la 702 milioane. Cei săraci sunt deja afectaţi de schimbările climatice, din cauza reducerii productivităţii culturilor de cereale, a inundaţiilor şi a ameninţării unor boli, cum ar fi malaria.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
