Mini-summitul UE caută unitatea în Balcani în faţa crizei migraţiei
Mini-summitul - despre care diplomaţi europeni afirmă că a fost cerut de către cancelarul german Angela Merkel - este ultima dintr-o serie de întalniri UE la nivel înalt, care au eşuat pană în prezent să ajungă la o abordare comună a modului de gestionare a situaţiei miilor de migranţi care ajung în Europa zilnic. Juncker i-a convocat pe liderii Austriei, Bulgariei, Croaţiei, Macedoniei, Germaniei, Greciei, Romaniei, Serbiei, Sloveniei şi Ungariei, alături de cu organizaţii cu activitate în domeniul refugiaţilor implicate, să participe la această reuniune de la Bruxelles. "Fiecare zi contează", a declarat preşedintele CE sambătă, într-un interviu pentru săptămanalul Bild am Sonntag. "Riscăm să vedem curand familii pierind mizerabil în rauri îngheţate din Balcani", a avertizat el. Unii eurodeputaţi au depland faptul că nu toate statele membre UE sunt prezente la reuniune, la ora locală 16.00 (18.00, ora Romaniei), la Bruxelles, apreciind că mai ales absenţa Franţei ar putea limita avansarea către un plan. Peste 680.000 de migranţi şi refugiaţi au traversat anul acesta în Europa, pe mare, fugind din calea războiului şi sărăciei din orientul Mijlociu, Africa şi Asia, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM). Bulgaria, Serbia şi Romania au anunţat că îşi vor închide frontierele, dacă Germania sau alte state închid uşa refugiaţilor, avertizand că nu vor lăsa Balcanii să devină o "zonă-tampon" cu migranţi blocaţi. Presa germană scrie că Junker urmează să prezinte un plan în 16 puncte, inclusiv un angajament de a nu trimite migranţi dintr-o ţară în alta fără un acord prealabil. "Provocarea acum este o încetinire a fluxului migraţiei şi o aducere a frontierelor noastre externe sub control", a declarat Juncker pentru Bild. "Trebuie, de asemenea, să spunem clar că, oamenii care sosesc la frontierele noastre şi nu caută protecţie internaţională nu au dreptul să intre în UE", a adăugat el. După patru ani de criză economică, guvernele Europeii se străduiesc să facă faţă unui aflux de oameni care fug din calea războiului şi oprimării din ţări ca Siria, Afganistan şi Eritreea.