MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Regele Iordaniei vorbeşte despre "un al III-lea război mondial"
"Viitorul omenirii este ameninţat de islamiştii care sunt activi la nivel global", a spus regele Abdullah al Iordaniei. "Aceste grupuri care se abat de la doctrina islamului se folosesc de suspiciune şi de ignoranţă pentru a-şi extinde puterea; mai rău, îşi arogă libertatea de a distorsiona cuvântul lui Allah, pentru a justifica cele mai atroce crime", a spus suveranul iordanian.
"Suntem toţi uniţi în convingerea că aceste forţe trebuie învinse. Trebuie să ne imaginăm cum ar arăta viitorul nostru într-o lume cu crime masive, cu decapitări publice, cu sclavie. Eu am numit această criză un al III-lea război mondial şi cred că trebuie să ripostăm cu intensitatea adecvată. Sunt necesare acţiuni colective pe toate fronturile", a insistat regele Iordaniei, pledând pentru o campanie ideologică globală împotriva extremiştilor
Liderul catalan Artur Mas, convocat în justiţie pentru "nesupunere civilă"
Preşedintele separatist al regiunii spaniole Catalonia, Artur Mas, a fost convocat în justiţie în vederea unei eventuale inculpări pentru "nesupunere civilă", din cauza referendumului din 2014 privind independenţa faţă de Spania, au anunţat ieri surse judiciare. Potrivit surselor citate, preşedintele catalan a fost convocat de Înalta Curte din Catalonia pentru data de 15 octombrie. Citaţia a fost emisă la două zile după alegerile regionale de duminică din Catalonia, în urma cărora separatiştii au obţinut majoritatea absolută în Parlament.
Artur Mas a fost convocat pentru organizarea referendumului simbolic din 9 noiembrie 2014 privind independenţa Cataloniei faţă de Spania, care a fost interzis de Tribunalul constituţional. Aproape 2,3 milioane de persoane au participat la consultarea simbolică din 2014, dintre care 1,9 milioane au votat pentru independenţă.
Alianţa separatistă condusă de Artur Mas a obţinut majoritatea celor 135 de mandate ale Parlamentului catalan, în urma unui scrutin catalogat de Mas drept un "referendum" pe tema despărţirii Cataloniei de Spania.
Mas a format această alianţă separatistă înainte de alegeri, anunţând că o victorie a coaliţiei va însemna independenţa celor 7,6 milioane de catalani în următoarele 18 luni. Premierul spaniol Mariano Rajoy a anunţat însă că Guvernul nu va permite, în niciun caz, secesiunea Cataloniei. "Nimeni nu va distruge unitatea Spaniei", a declarat el.
Politicieni din Uniunea Europeană (UE) au avertizat de asemenea că o Catalonie independentă nu ar face parte nici din Uniune şi nici din zona euro.
Peste 500.000 de migranţi şi refugiaţi au ajuns în Europa în 2015 după traversarea Mediteranei
Peste o jumătate de milion de migranţi şi refugiaţi au sosit în Europa în 2015 după ce au traversat Marea Mediterană, călătorie în urma căreia circa 3.000 au murit sau sunt daţi dispăruţi, a anunţat ieri Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). În total, aproape 515.000 de migranţi şi refugiaţi au traversat Mediterana, dintre care circa 383.000 au ajuns în Grecia, iar în jur de 129.000 în Italia. Din acest total, 54% sunt sirieni (71% dintre persoanele sosite în Grecia) şi 13% afgani.
În acelaşi timp, în jur de 2.980 de refugiaţi şi migranţi şi-au pierdut viaţa ori au fost daţi dispăruşi în timpul traversării Mediteranei spre coastele Europei. În întreg anul 2014, numărul acestor persoane a fost de circa 3.500.
Agenţia ONU atrage atenţia că, în pofida operaţiunii comune europene de căutare şi salvare pe mare, din cadrul Frontex, care a salvat mii de vieţi, Mediterana rămâne ruta cu cele mai multe pierderi umane.
Conform Înaltului Comisariat, mulţi dintre cei care ajung pe mare în Europa de Sud, mai ales în Grecia, provin din ţări afectate de violenţe şi de conflicte, precum Siria, Irak şi Afganistan. Aceşti oameni au nevoie de protecţie internaţională şi sunt adesea traumatizaţi şi epuizaţi fizic, afirmă UNHCR.
Germania: Conservatorii, la cel mai scăzut nivel din ultimul an
Sprijinul pentru Uniunea Creştin-Democrată (CDU), partidul conservator al cancelarului Angela Merkel, a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimul an, ajungând la 38,5%, din cauza îngrijorării cetăţenilor legate de criza refugiaţilor, indica ieri un sondaj INSA. Ancheta, realizată pentru cotidianul Bild, arată o scădere de un punct procentual pentru partidul Angelei Merkel faţă de săptămâna trecută, dar şi pentru Partidul Social-Democrat (SPD), partenerul de coaliţie al conservatorilor, ajuns la 23,5%. Aceasta înseamnă că sprijinul general pentru "marea coaliţie" de guvernare se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, de la precedentele alegeri.
Cancelarul a primit critici, mai ales din rândul conservatorilor, pentru faptul că încurajează valul de migraţie către Germania, în condiţiile în care autorităţile locale şi regionale depun eforturi serioase pentru a face faţă afluxului de migranţi şi refugiaţi, al căror număr se aşteaptă să ajungă la 800.000 în acest an. "Criza refugiaţilor provoacă probleme în primul rând în tabăra conservatoare, iar marea coaliţie este mai slabă ca oricând", a explicat directorul INSA, Hermann Binkert, pentru Bild.
Conform aceluiaşi sondaj, Verzii au crescut cu un punct procentual, ajungând la 10,5%, aceeaşi cotă având-o şi Die Linke, stânga radicală, care a urcat o jumătate de punct procentual.
