MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Austria şi Germania încep să retrimită imigranţi în România
Pe fondul reticenţei României, Slovaciei, Cehiei şi Ungariei de a accepta refugiaţi pe baza cotelor obligatorii, Comisia Europeană a anunţat miercuri că a declanşat proceduri de avertizare şi sancţionare a 19 state membre UE care au implementat incorect regulile privind azilul. Comisia Europeană a transmis scrisori de notificare formală acestor state, inclusiv României.
În plus, pe fondul disensiunilor privind primirea imigranţilor extracomunitari, Austria şi Germania au anunţat joi seară că vor aplica strict Regulamentul Dublin, care prevede că potenţialii refugiaţi trebuie să solicite azil în primul stat membru UE în care ajung. În acest context, ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, a explicat că a trimis 5.000-5.500 de extracomunitari în mai multe ţări, inclusiv în România şi Bulgaria.
Noua doctrină militară a Ucrainei desemnează Rusia ca agresor
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a promulgat joi noua doctină militară a Ucrainei, care desemnează Rusia ca agresor, relatează Radio Free Europe-Radio Liberty (RFE-RL). Kievul şi Occidentul acuză Moscova că-i susţine în mod direct pe separatiştii proruşi în estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte.
Ucrainenii şi occidentalii îi acuză pe ruşi că au trimis trupe şi armament pentru a alimenta conflictul în care au fost ucise aproximativ 8.000 de persoane, în estul Ucrainei, începând din aprilie 2014, la o lună după ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea. Ruşii neagă aceste acuzaţii. "Doctrina conţine scenarii care pot pune în pericol securitatea militară a Ucrainei. Principalul scenariu este o agresiune armată la scară mare din partea Rusiei împotriva Ucrainei care să urmărească obiective politico-militare decisive", subliniază preşedinţia ucraineană într-un comunicat postat pe site.
Rusia a introdus, la rândul ei, în decembrie 2014, o nouă doctrină militară - care desemnează "expansiunea NATO" drept un risc extern major.
Putin l-a contactat telefonic pe Elton John
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a contactat telefonic pe cântăreţul Elton John - victima unei farse telefonice, săptămâna trecută - şi i-a propus o întrevedere oficială, a anunţat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin. Cântăreţul britanic declarase anterior că doreşte să se întâlnească cu preşedintele rus pentru a discuta despre "atitudinea ridicolă" a acestuia în ceea ce priveşte drepturile persoanelor gay din Rusia.
După acea declaraţie, Elton John a fost victima unei farse telefonice, organizată de doi prezentatori ai unei emisiuni TV umoristice, care au pretins că erau preşedintele rus şi un translator al său. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, a dezvăluit pentru presa rusă că, de această dată, preşedintele Putin l-a contactat cu adevărat pe cântăreţul britanic, la telefon, şi l-a rugat să nu se simtă ofensat din cauza acelei farse.
Vladimir Putin a declarat, joi, că este dispus să se întâlnească cu Elton John - atunci când agendele lor de lucru le vor permite acest lucru - şi să discute "despre orice chestiune" care îl interesează pe starul britanic, a precizat Dmitri Peskov.
Rusia a fost aspru criticată pe plan internaţional din cauza legislaţiei sale care îi vizează pe homosexuali, inclusiv pentru o lege din 2013 ce permite condamnarea persoanelor care furnizează informaţii despre homosexualitate unor persoane care nu au împlinit încă vârsta de 18 ani.
Un raport întocmit de Human Rights Watch, în 2014, afirmă că Rusia nu a reuşit să prevină şi să condamne violenţa homofobă, în contextul în care atacurile comise asupra minorităţile s-au intensificat tot mai mult.
Într-un interviu acordat pentru BBC în luna septembrie, Elton John a spus că atitudinea lui Vladimir Putin faţă de persoanele gay "generează izolare şi prejudicii" şi este "ridicolă".
Est-germanii îşi pierd încrederea în cancelarul Angela Merkel
Locuitorii din fosta Germanie de Est îşi pierd încrederea în cancelarul Angela Merkel, potrivit unui sondaj de opinie realizat de institutul INSA şi publicat vineri de cotidianul Thueringischen Landeszeitung. Întrebaţi în ce politicieni au în prezent cea mai mare încredere, 24% dintre cei chestionaţi au răspuns că au încredere în Merkel. În luna august, 32% din est-germani afirmau că Merkel este politicianul lor favorit.În fost Germania de Vest, încrederea în Angela Merkel a crescut uşor de la 31% la 33%, potrivit sondajului.Institutul INSA a realizat sondajul în rândul unui eşantion reprezentativ de 2.187 de persoane în perioada 18-21 septembrie. La nivel naţional, circa 32% dintre germani au confirmat că au încredere în cancelarul Angela Merkel — o uşoară creştere faţă de 31% în urmă cu o lună. Reputaţia Angelei Merkel a fost afectată de criza refugiaţilor, care este percepută în mod diferit în vestul şi estul ţării, egalitatea socială reprezentând în continuare o problemă după un sfert de secol de la reunificarea Germaniei în 1990. "Problema refugiaţilor a schimbat climatul politic în Germania, cu diferenţe semnificative între Est şi Vest", a declarat şeful INSA, Hermann Binkert pentru ziar.
UNICEF recomandă ca ultimul an de grădiniţă să devină obligatoriu
UNICEF recomandă ca ultimul an de grădiniţă să devină obligatoriu pentru toţi copiii, iar în cazul celor defavorizaţi, să se asigure minim doi ani de educaţie timpurie, precum şi extinderea învăţământului obligatoriu de la 11 la 12 ani.
Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a declarat vineri că România a realizat progrese semnificative în ce priveşte şcolarizarea copiilor, precizând că rata cuprinderii şcolare a crescut de la 65 la sută la 78 la sută în decurs de 12 ani, iar programa şcolară corespunzătoare învăţământului preşcolar a fost revizuită astfel încât să urmeze mai îndeaproape bunele practici aplicate la nivel internaţional. "Cu toate acestea, provocările nu s-au terminat. Există inechităţi semnificative: potrivit unui studiu ONU, copiii de etnie romă au de două ori mai puţine şanse de a se înscrie la grădiniţă decât copiii non-romi. De asemenea, lipsa unei pregătiri adecvate limitează capacitatea profesorilor de a pune în practică noua curriculă şi de a folosi cele mai recente metode didactice atunci când le predau copiilor mici", a spus Blanchet.
Philippe Testot-Ferry, UNICEF Regional Education Advisor, a declarat că serviciile de educaţie timpurie din Europa Centrală şi de Est sunt concentrate în mediul urban, iar de ele beneficiază mai ales familiile înstărite, în timp ce 3,6 milioane de copii nu au avut acces la educaţie timpurie. Mai puţin de 50 la sută dintre copiii din Europa Centrală şi de Est, care au între trei şi şase ani, au beneficiat de servicii de educaţie timpurie şi există disparităţi importante între state privind acest lucru, a spus Philippe Testot-Ferry. "Fiecare dolar investit în educaţia timpurie aduce, până la vârsta de 21 de ani, mai mult de şapte dolari beneficii, iar până la vârsta de 40 de ani, peste 16 dolari. Educaţia timpurie are un rol egalizator între accesul la şcoală şi rezultatele şcolarizării. Toţi copiii ar trebui să beneficieze de educaţie timpurie. În România, s-a înregistrat un progres semnificativ în ultimii ani, accesul la educaţie timpurie crescând cu 20 la sută", a spus Philippe Testot-Ferry.
