Ungaria a găsit şase soluţii la criza refugiaţilor
Premierul Ungariei, Viktor Orban, urma să ceară, aseară, la summitul UE, introducerea unor cote de distribuire a refugiaţilor tuturor ţărilor sigure din lume şi crearea unei forţe militare pentru protejarea frontierelor ţărilor UE care se confruntă cu un aflux de imigranţi. Potrivit agenţiei ungare de presă MTI, Viktor Orban, care a avut o atitudine dură faţă de imigranţii extracomunitari, urma să prezinte şase propuneri cu ocazia summitului UE.
Astfel, premierul Ungariei urma să ceară ca Grecia să predea prerogativele protejării frontierei altor state europene dispuse să efectueze misiuni de patrulare. De asemenea, Orban urma să solicite separarea refugiaţilor de imigranţii cu raţiuni economice înainte de a ajunge în Spaţiul Schengen.
O altă propunere se referă la stabilirea de către Uniunea Europeană a unei liste de ţări sigure care pot primi refugiaţi. "În plus, trebuie introduse cote de distribuire a refugiaţilor pentru toate ţările din lume", a spus liderul de dreapta de la Budapesta. "Toate statele membre UE ar trebui să majoreze cu 1% contribuţia la bugetul UE şi să îşi diminueze cheltuielile cu 1%, pentru a rezulta trei miliarde de euro destinate refugiaţilor", a adăugat Orban. Ungaria va dezvolta parteneriate cu ţări afectate de criza imigranţilor precum Turcia şi Rusia, a continuat Orban. "Ungaria va construi o barieră adecvată la frontiera cu Croaţia", a subliniat Orban, criticat pentru construirea unor garduri metalice la graniţele Ungariei cu Serbia, România şi Croaţia.
ALDE cere sancţiuni severe împotriva Ungariei
Grupul europarlamentarilor Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) a îndemnat la activarea articolului 7 al Tratatului UE privind încălcarea valorilor comune şi statului de drept împotriva Ungariei, pentru autorizarea folosirii armelor de foc împotriva refugiaţilor.
ALDE a îndemnat la activarea mecanismelor de prevenire - care permite Consiliului să avertizeze un stat membru UE înaintea unei "încălcări grave" - şi de sancţionare - care permite Consiliului să suspende anumite drepturi care derivă din aplicarea tratatelor UE ţării respective, inclusiv a dreptului de vot în consiliu, în cazul în care "încălcări grave" au persistat pentru o lungă perioadă de timp. Europarlamentarii liberali şi democraţi au îndemnat la activarea articolului 7 după ce Parlamentul Ungariei a adoptat un pachet de amendamente legislative şi o lege specială a Apărării. În opinia ALDE noua legislaţie consolidează puterea poliţiei şi armatei, autorizându-le să facă uz de arme de foc împotriva imigranţilor şi refugiaţilor în anumite circumstanţe.
Liderul Partidului Liberal ungar (MLP) Gabor Fodor a apreciat, într-o scrisoare deschisă adresată marţi lui Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE în PE, că nu există suficiente motive pentru activarea articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene împotriva Ungariei. În opinia lui Fodor, argumentele ALDE sunt "incorecte", deoarece amendarea legilor a autorizat armata să folosească forţa doar în "cazuri justificate de autoapărare". Dacă armata ar fi fost într-adevăr autorizată să folosească armamentul din dotare împotriva migranţilor, atunci MLP ar fi susţinut propunerea ALDE, a adăugat el.
În schimb, Fodor a recunoscut că există motive întemeiate ca Budapesta să fie criticată în legătură cu criza imigranţilor şi refugiaţilor.
Iohannis: Numărul de refugiaţi care revin României nu este mare
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a schimbat discursul privind numărul de refugiaţi alocaţi Romaniei de către Bruxelles. El declarat, ieri, că ”în realitate” cifra de imigranţi care ar reveni României, conform deciziei JAI, nu este mare şi ”poate fi uşor de gestionat”. Iohannis a mai spus că aceşti refugiaţi ”nu trebuie primiţi în următoarele săptămâni, ci, cel mai probabil, într-un an”. ”Problema poate fi gestionată uşor de România. Poziţia noastră rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluţie”, a mai spus Iohannis, apreciind că ”Guvernul poate găsi căile cele mai bune nu doar pentru primirea şi amprentarea imigranţilor, ci şi pentru a face demersuri de integrare a lor”.
Preşedintele a subliniat că problema nu este reprezentată de numărul de refugiaţi care revin României, ci de faptul că au fost impuse cote obligatorii, deşi România susţine participarea voluntară. Iohannis a mai spus că decizia luată marţi seară în JAI nu va mai fi discutată şi ”revotată” în şedinţa de miercuri a Consiliului European de la Bruxelles, la care va participa şi el.
România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat marţi de Consiliul JAI, numărul total de imigranţi alocat până în prezent Bucureştiului fiind de 4.837. Potrivit schemei de repartizare, din cei 50.400 de refugiaţi aflaţi în Grecia, România ar urma să primească 1.890. Din alţi 15.600 de extracomunitari aflaţi în Italia, România ar urma să primească 585. Numărul total al refugiaţilor care ar urma să ajungă în România conform deciziei Consiliului JAI din 22 septembrie ar fi de 2.475. României îi revin alţi 2.362 de refugiaţi potrivit deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie, privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi.
În urmă cu o săptămană, Iohannis spunea că Romania nu poate gestiona situaţia a mai mult de 1.800 de refugiaţi.
