MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Dezbatere în SUA: Poate un musulman să conducă America?
"Poate fi un musulman preşedinte al Statelor Unite ale Americii? Într-un cuvânt: da. Acum, să trecem la altceva", a scris Hillary Clinton, candidat la învestitura democrată, pe Twitter, adăugând un extras din articolul patru din Constituţie, care prevede că nicio "credinţă religioasă" nu este necesară pentru exercitarea unui mandat. Democrata a reacţionat după ce un candidat republican, chirurgul Ben Carson, a pus la îndoială duminică compatibilitatea islamului cu Constituţia Statelor Unite. "Nu aş recomanda să se pună un musulman la conducerea acestei naţiuni. Nu aş fi deloc de acord cu acest lucru", a declarat Carson.
Acest subiect a apărut în campania pentru alegerile prezidenţiale americane după ce magnatul imobiliar Donald Trump, care conduce în intenţiile de vot în rândul electoratului republican, nu a comentat joia trecută atunci când un interlocutor a spus în timpul unui miting electoral că SUA au o problemă, şi anume "musulmanii". Bărbatul a mai spus cu acel prilej că preşedintele Barack Obama este musulman şi nu este american, un zvon întreţinut pe reţelele de socializare de susţinătorii dreptei.
Rezultate promiţătoare ale rinichilor obţinuţi în laborator
Oamenii de ştiinţă japonezi au anunţat că s-au apropiat foarte mult de momentul în care vor obţine în laborator rinichi complet funcţionali, după ce primele teste realizate pe animale au furnizat rezultate promiţătoare.
Atunci când au fost transplantaţi în organismele unor şoareci şi porci, rinichii creaţi în laborator au funcţionat în mod corect, producând urină, la fel ca organele naturale pe care le-au înlocuit. Eliminarea urinei din organism a reprezentat una dintre problemele majore cu care s-au confruntat "prototipurile" precedente, care s-au umflat sub presiunea lichidului acumulat şi apoi s-au blocat.
Cercetătorii japonezi au remediat această problemă, "cultivând" în laborator un tip special de rinichi care beneficiază de o reţea suplimentară de canale de eliminare a urinei, se afirmă într-un articol publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Deşi primele teste pe oameni vor fi realizate abia peste câţiva ani, studiul savanţilor niponi a netezit calea către realizarea obiectivului suprem al unor astfel de cercetări ştiinţifice - crearea în laborator a unor organe pentru a fi transplantate în corpurile unor pacienţi umani.
Moscova a trimis 28 de avioane de război în Siria
Rusia a condamnat luni bombardarea cu o zi înainte a Ambasadei sale de la Damasc, îndemnând la "fapte" împotriva terorismului şi mobilizând, potrivit Washingtonului, 28 de avioane de luptă în Siria. Potrivit unor oficiali americani, este vorba despre bombardiere de tip Su-24 şi de avioane pentru atac la sol de tip Su-25, mobilizate în provincia Lattakia, în vestul Siriei, un fief al preşedintelui sirian Bashar al-Assad. "Au implementat capacitatea de a efectua bombardamente. Unde, când şi în sprijinul cui nu ştim", a rezumat, sub protecţia anonimatului, unul dintre oficialii contactaţi de AFP.
Moscova şi Washingtonul au purtat săptămâna trecută, pentru prima dată, un dialog pe plan militar despre situaţia din Siria, o conversaţie la telefon considerată "constructivă" între miniştrii rus şi american ai Apărării Serghei Şoigu şi Ashton Carter. În pofida faptului că Israelul încearcă să se ţină cât mai departe de conflictul din Siria, acesta a provocat în ultimele luni tensiuni puternice şi incidente grave pe linia de demarcaţie dintre Israel şi Siria. Potrivit presei israeliene, oficiali militari se tem că prezenţa militară rusă, în cazul în care se adevereşte, ar putea să limiteze marja de manevră a aviaţiei israeliene.
"Bancherul lui Putin" depune plângere împotriva Rusiei
Serghei Pugacev, un magnat cunoscut odinioară ca "bancherul lui Putin" din cauza influenţei sale la Kremlin, a depus plângere împotriva Rusiei, căreia-i pretinde peste zece miliarde de dolari.
Avocaţii lui Pugacev au publicat luni o notificare de creanţe împotriva Rusiei, care este susceptibilă să fie audiată la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată lui Pugaciov, care a solicitat anonimatul.
Guvernul rus - care caută să-l aresteze pe Pugacev, pe care îl acuză de deturnare de fonduri şi însuşire ilegală de active, acuzaţii pe care acesta le respinge - nu a putut fi contactat imediat. Moscova luptă deja împotriva unei hotărâri a aceleiaşi Curţi, pronunţate în 2014, prin care este obligată să plătească 50 de miliarde de dolari pentru expropierea activelor Iukos, odinioară cel mai mare producător de petrol din Rusia, al lui Mihail Hodorkovski. "Domnul Pugacev a aşteptat răbdător acest moment, pentru a depune această reclamaţie, a doua cea mai importantă după Iukos", a declarat sub protecţia anonimatului, o persoană apropiată de Pugacev.
De când a părăsit Rusia, în 2011, Pugacev, în vârstă de 52 de ani, a acuzat aliaţi ai preşedintelui rus că i-au îngenunchiat imperiul, estimat la o valoare de mai multe miliarde de dolari, după care i-au luat o parte dintre cele mai bune active. În pofida faptului că l-a ajutat pe Putin să ajungă la conducerea Rusiei în 1999, în ultimele zile ale preşedinţiei lui Boris Elţîn, Pugacev a căzut în dizgraţia unora dintre cei mai puternici ai lui Putin după criza financiară din 2008.
Poroşenko: Peste 60% dintre ucraineni susţin aderarea Ucrainei la NATO
Susţinerea acordată de ucraineni aderării ţării lor la NATO este în creştere şi se ridică, în prezent, la peste 60%, a declarat ieri preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, în timpul şedinţei Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare, desfăşurate în prezenţa secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. "Opţiunea euroatlantică ce prevede perspectiva unui statut de membru al NATO se bucură — lucru extrem de important — de o susţinere crescândă în societatea ucraineană. Cu doi ani în urmă, cursul spre integrarea euroatlantică era susţinut, domnule secretar general, de 16% dintre ucraineni. Cu un an în urmă, această cifră s-a apropiat în mod vertiginos de 50%. În prezent, numărul de ucraineni care susţin integrarea euroatlantică depăşeşte deja 60%. Aceasta înseamnă că poporul ucrainean susţine opţiunea euroatlantică", a subliniat Poroşenko.
Potrivit preşedintelui ucrainean, atunci când "vor fi create, prin reformarea ţării, toate condiţiile pentru ca Ucraina să corespundă criteriilor de aderare la NATO", el va lua decizia organizării unei "consultări populare", pentru ca în acest fel să fie "fixată voinţa poporului ucrainean".
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
