MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Romania, umilită la Budapesta din cauza lui Ponta
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat sâmbătă, cu referire la Ungaria, că ridicarea de garduri "este un gest mai degrabă autist şi inacceptabil", care încalcă spiritul Uniunii Europene. În replică, omologul maghiar l-a convocat pe ambasadorul român la Budapesta, iar Peter Szijjarto a declarat că s-ar "aştepta la mai multă modestie din partea unui ministru de Externe al cărui premier se confruntă cu un proces". "Noi suntem un stat vechi de peste 1.000 de ani, care de-a lungul istoriei sale a trebuit să se apere nu doar pe sine, ci şi Europa, de multe ori. Aşa va fi şi acum, fie că ministrului român de Externe îi place sau nu", a adăugat Szijjarto.
Ministerul de Externe a precizat, ieri, că nu doreşte să comenteze "noile declaraţii provocatoare ale ministrului de externe ungar, care continuă seria de atacuri inacceptabile la adresa oficialilor români".
Ungaria se ceartă cu toată lumea
Ministerul ungar de Externe l-a convocat ieri şi pe ambasadorul Greciei, în urma unui interviu acordat de ministrul grec de Interne pentru un ziar suedez. Szijjarto a afirmat că ministrul grec de Interne a "minţit" atunci când a afirmat că Grecia îşi protejează frontierele. "Dacă este aşa, atunci cum se face că Ungaria a primit peste 202.000 de imigranţi clandestini anul acesta?", a precizat Szijjarto, adăugând că "ar fi frumos dacă Guvernul grec nu i-ar trata pe europeni drept fraieri, ci ar lua măsuri utile pentru a-şi proteja frontierele şi a înregistra imigranţii". Szijjarto a vorbit de asemenea despre comentariile făcute de ministrul italian de Externe, Paolo Gentiloni, pentru cotidianul austriac Der Standard, potrivit cărora felul în care Guvernul ungar gestionează criza imigranţilor "nu este conform cu principiile europene". "Având în vedere că Italia a fost unul dintre statele de graniţă în această criză, ministrul de Externe ar trebui să fie mai preocupat să se asigure că ţara sa respectă regulile UE, aşa cum face Ungaria", a subliniat Szijjarto. "Ne-ar fi plăcut să auzim opinia ministrului italian de Externe despre atacul brutal asupra poliţiei ungare sau despre decizia Croaţiei de a redirecţiona imigranţii spre Ungaria fără să-i înregistreze", a adăugat el.
SUA şi China negociază un acord privind controlul armamentului cibernetic
Statele Unite şi China negociază un acord privind controlul armamentului pentru spaţiul cibernetic, prin care fiecare dintre cele două ţări se angajează să nu fie prima care foloseşte arme cibernetice pentru a ataca infrastructura critică a celeilalte în vreme de pace, potrivit unor oficiali.
Un astfel de acord ar face referire la atacuri asupra centralelor electrice, sistemelor bancare, reţelelor de telefonie mobilă şi spitalelor, dar, cel puţin în versiunea iniţială, nu ar proteja în faţa celor mai multe dintre atacurile pentru care China a fost acuzată în SUA, inclusiv furtul de proprietate intelectuală şi furtul datelor personale ale câtorva milioane de angajaţi guvernamentali, relatează New York Times.
Negocierile s-au desfăşurat de urgenţă în ultimele săptămâni, cu intenţia de a anunţa un acord joi, când preşedintele chinez, Xi Jinping, va sosi la Washington pentru o vizită de stat.
Preşedintele american, Barack Obama, a dat un indiciu despre aceste negocieri miercuri, când a declarat că numărul mare de atacuri cibernetice va fi "probabil unul dintre principalele subiecte" ale discuţiilor şi că scopul său este să vadă dacă americanii şi "chinezii sunt capabili să se strângă în jurul unui proces de negociere" care în final "să aducă multe alte ţări alături".
Un oficial de rang înalt din cadrul administraţiei americane, implicat în negocieri, a declarat însă că un anunţ iniţial al lui Obama şi Xi ar putea să nu conţină "o menţiune specifică, detaliată" a interdicţiei de a ataca infrastructura critică. Mai degrabă ar putea fi vorba despre o însuşire generică a codului de conduită adoptat recent de un grup de lucru al ONU.
Unul dintre principiile-cheie ale documentului ONU privind spaţiul cibernetic este că niciun stat nu ar trebui să permită activităţi "care avariază intenţionat infrastructura critică sau pune în pericol folosirea şi funcţionarea infrastructurii critice pentru oferirea de servicii publicului". Scopul negociatorilor americani este ca liderii chinezi să adopte principiile codului de conduită al ONU într-un acord bilateral cu Washingtonul.
Doar unul din cinci solicitanţi de azil sosiţi în UE este din Siria
Doar unul din cinci solicitanţi de azil sosiţi în Uniunea Europeană în decurs de trei luni este din Siria, potrivit datelor Eurostat, care contrazic afirmaţiile conform cărora majoritatea refugiaţilor au fugit din calea conflictului sirian. UE a înregistrat 213.000 de sosiri în aprilie, mai şi iunie, dublu faţă de aceeaşi perioadă din 2014, dar numai 44.000 dintre aceşti refugiaţi fugeau din calea războiului civil din Siria, potrivit Eurostat. Numărul afganilor care au depus cereri de azil în această perioadă este de patru ori mai mare faţă de 2014, ajungând de la 6.300 la 27.000. Alte 17.000 de cereri au fost depuse de albanezi, a căror ţară nu se confruntă cu niciun conflict.
Alţi 13.900 de solicitanţi de azil au venit din Irak, ţară care, la fel ca Siria, este devastată de gruparea teroristă Stat Islamic.
Anul acesta au ajuns 500.000 de imigranţi în Europa, dintre care 156.000 numai în august. În loc să ceară azil în primul stat UE în care ajung, cei mai mulţi se îndreaptă spre statele mai prospere din nodul Europei. Aproximativ 3.000 de imigranţi au murit pe mare, în timp ce încercau să ajungă în Europa cu ambarcaţiuni supraaglomerate, operate de traficanţi de persoane. Numeroşi oficiali şi activişti au afirmat că majoritatea imigranţilor sunt din Siria, acuzând statele europene că depun prea puţine eforturi pentru a-i ajuta.
Aceste date "expun minciuna promovată în unele cercuri că mulţi dintre cei care ajung în Europa sunt din Siria", a declarat parlamentarul conservator britanic David Davies. "Cei mai mulţi oameni care fug de război merg în tabere din Liban şi Iordania. Mulţi dintre cei care au ales să-şi rişte vieţile să vină în Europa au făcut acest lucru din motive economice", a apreciat el.
Cel puţin 56 de membri ai forţelor regimului sirian, executaţi de Al-Qaida
Aripa siriană a reţelei Al-Qaida şi aliaţii săi au executat cel puţin 56 de membri ai forţelor regimului sirian, pe un aeroport militar pe care l-au cucerit recent în nord-vestul ţării, a anunţat sâmbătă o organizaţie neguvernamentală. "Cel puţin 56 de membri ai regimului, care erau ţinuţi prizonieri de Frontul Al-Nusra şi de alte grupări islamiste, au fost executaţi pe aeroportul Abu Duhur", în provincia Idleb, a afirmat Rami Abdel Rahmane, directorul Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). El a declarat pentru AFP că execuţiile au avut loc la începutul săptămânii, dar OSDO, care dispune de o amplă reţea de surse medicale în Siria, nu a putut confirma informaţia decât sâmbătă. "Armata Cuceririi", coaliţia care regrupează Al-Nusra şi alte grupări rebele, a cucerit la 9 septembrie aeroportul Abu Duhur, ultima bază militară a armatei în provincia Idleb. În momentul cuceririi aeroportului, coaliţia a ucis şi a luat ostatici zeci de membri ai forţelor regimului.
Prezenţa regimului în provincia Idleb se limitează acum la satele şiite Foua şi Kafraya, apărate de miliţiile pro-regim şi de combatanţii mişcării şiite libaneze Hezbollah.
"Armata Cuceririi" şi-a intensificat vineri ofensiva asupra celor două sate, unde a organizat nouă atentate cu maşină-capcană, dintre care şapte comise de kamikaze, a precizat OSDO. Atacul a provocat moartea a cel puţin 21 de membri ai forţelor regimului şi a 17 combatanţi ai "Armatei Cuceririi". Unul dintre kamikaze a reuşit chiar să pătrundă în satul Foua, omorând şapte civili, între care doi copii, a declarat Abdel Rahmane. Confruntările violente şi tirurile de obuze asupra celor două sate continuau şi sâmbătă.
Numărul migranţilor salvaţi sâmbătă în Mediterană a ajuns la peste 4.500
Numărul migranţilor care au fost salvaţi sâmbătă din apele Mării Mediterane a ajuns la peste 4.500, fiind desfăşurate 21 de operaţiuni de salvare, a anunţat garda de coastă italiană. Nava organizaţiei Medici fără Frontiere a salvat peste 800 de persoane, în cadrul operaţiunilor de salvare ce au avut loc în largul coastelor Libiei. Printre cei salvaţi se află refugiaţi din Eritreea, Nigeria, Somalia, Libia, Siria şi persoane originare din estul continentului african.
În cursul celor 21 de operaţiuni de salvare au fost recuperaţi pasagerii de pe 19 ambarcaţiuni mai mari şi 12 bărci. O femeie a fost găsită decedată într-una din bărcile pneumatice. La operaţiuni au participat o ambarcaţiune a forţelor navale italiene, nava Bourbon Argos a organizaţiei Medici fără Frontiere, o navă croată în cadrul misiunii agenţiei europene Frontex, o ambarcaţiune britanică şi una germană în cadrul misiunii Eunavfor şi garda de coastă italiană cu navele sale.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bilanţul militarilor ruşi în Ucraina a depăşit 50.000 de morţi, fără a lua în calcul decesele din Doneţk şi Luhansk
De același autor
Foto | Două eleve de la Colegiul Economic Focșani premiate la concursul regional de planuri de afaceri ,,Arena urșilor”, desfășurat la Brașov
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
rares, acum 3131 zile, 17 ore, 44 minute, 15 secunde 
