Internațional

Ce primeşte un refugiat de la statul roman

Ziarul de Vrancea
3 sep 2015 515 vizualizări
Imigranţii care ajung în România primesc hrană în valoare de maximum 3 lei pe zi de persoană, costurile de cazare sunt de 1,8 lei pe zi, iar ca bani de buzunar au dreptul la câte 60 de bani zilnic

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, în România există şase centre pentru refugiaţi - în Bucureşti, Giurgiu, Galaţi, Timişoara, Rădăuţi şi în localitatea maramureşeană şomcuta Mare. Cele şase centre au o capacitate totală de 1.500 de locuri şi sunt dotate cu săli de sport şi de rugăciune, iar în prezent gradul de ocupare este de 20 la sută.
După ce primesc o formă de protecţie în România, străinii pot beneficia, la cerere, din partea Ministerului Muncii, de un ajutor social care nu depăşeşte 5,4 lei pe zi de persoană. Banii sunt acordaţi pentru o perioadă de şase luni, cu posibilitate de prelungire pentru alte trei luni, pentru fiecare membru al familiei, în urma unei anchete sociale.

Şase luni de consiliere psihologică

Astfel, conform legii, fiecare străin poate primi "asistenţă materială de hrană în limita sumei de 3 lei de persoană pe zi, cazare în limita sumei de 1,8 lei pe zi şi alte cheltuieli, în limita sumei de 0,6 lei de persoană pe zi. Drepturile de masă şi alte cheltuieli se acordă solicitantului de azil, la cerere, prin plata bilunară, în avans şi în numerar, a sumelor stabilite", se menţionează pe site-ul Inspectoratului General pentru Imigrări. În plus, străinii primesc gratuit săpun, detergent pentru spalarea lenjeriei de pat şi de corp şi alte obiecte pentru igiena personală. Conform Inspectoratului General pentru Imigrări, imigranţii au dreptul, gratuit, la asistenţă medicală primară şi tratamentul prescris de medic, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile unor boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent. Aceste servicii sunt acordate prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat.
În cazul în care obţin dreptul de şedere în România, imigranţii sunt incluşi în programe de integrare socială, pentru a-i ajuta "să devină independenţi faţă de asistenţa oferită de stat sau de organizaţiile neguvernamentale şi să participe activ la viaţa economică, socială şi culturală". Odată incluşi în programul de integrare, timp de şase luni aceştia primesc consiliere psihologică, învaţă limba română şi sunt consiliaţi în legătură cu drepturile pe care le au în ţara nostră, între care dreptul să cumpere o locuinţă, dreptul la asistenţă medicală şi socială, asigurări sociale, dreptul la educaţie. Cursurile de învăţare a limbii române sunt organizate de Ministerul Educaţiei, iar la finalul cursului cunoştinţele participanţilor sunt evaluate de o comisie desemnată de minister, care eliberează un certificat de participare.
După primirea statului de refugiat, străinul primeşte un cod numeric personal care este trecut în permisul de şedere, document pe baza căruia se poate angaja cu carte de muncă, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, îşi pot scoate un paşaport pe baza căruia pot călătorii în statele Uniunii Europene şi toate celelalte drepturi pe care le au cetăţenii români cu excepţia dreptului de vot, de a fi ales ori alte drepturi politice, potrivit legislaţiei.
De asemenea, timp de nouă luni, în cazul în care nu îşi găseşte de lucru, refugiatul primeşte un ajutor în valoare de 540 de lei pe lună. În primele şapte luni ale acestui an, la Inspectoratul General pentru Imigrări s-au înregistrat 833 de solicitări din partea imigranţilor pentru o formă de protecţie - azil umanitar sau politic.
Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că se va discuta în CSAT referitor la numărul de refugiaţi pe care îl poate primi România, adăugând că la graniţă s-au luat "măsurile necesare". Ponta a mai spus însă că nu s-a stabilit o dată pentru venirea în România a primului val de refugiaţi.
Conform AP, peste 332.000 de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Asia au sosit până în prezent în Europa, în timp ce între statele membre UE există dezacorduri puternice cu privire la gestionarea acestui val fără precedent.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.