Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Captură record de heroină la frontiera Republicii Moldova

Ziarul de Vrancea
12 aug 2015 527 vizualizări
Peste 136 de kilograme de heroină au fost capturate de vameşii moldoveni, în noaptea de 8 spre 9 august, la punctul de trecere a frontierei Giurgiuleşti-Galaţi.

Este cea mai mare cantitate de heroină depistată la frontiera Republicii Moldova, valoarea acesteia pe piaţa neagră fiind de aproximativ 10-20 de milioane de euro, a declarat şeful departamentului de aplicare a legii din cadrul Serviciului Vamal, Iurie Ceban.
Cantitatea de heroină, repartizată în 253 de pachete, a fost depistată într-un camion frigorific care traversa Republica Moldova, venind din Ucraina şi îndreptându-se spre Bulgaria. Conform actelor de însoţire, camionul transporta teracotă. Drogurile proveneau din Turcia şi erau destinate pieţei din Europa, unde un gram de heroină este vândut cu 150 de euro. Şoferul camionului a fost reţinut pe un termen de 72 de ore, urmând ca procurorii să solicite miercuri arestarea sa preventivă pentru 30 de zile. Oamenii legii suspectează că este vorba despre o reţea internaţională specializată în trafic de droguri, fiind identificaţi mai mulţi membri din diferite ţări din Europa şi Asia.

AI adoptă o controversată politică vizând dezincriminarea penală a industriei sexului

Amnesty International a adoptat o controversată politică vizând dezincriminarea penală a industriei sexului, respingând critici ale unor organizaţii de apărarea drepturilor femeilor care denunţă politica drept o legalizare a proxenetismului şi bordelurilor. Organizaţia a aprobat marţi, la Dublin, o rezoluţie care recomandă "dezincriminarea (penală) totală a tuturor aspectelor ce ţin de activitatea consimţită a lucrătorilor sexuali". Ea argumentează că cercetări pe care le-a afectuat sugerează că dezincriminarea este cea mai bună modalitate de apărare a drepturilor lucrătorilor sexuali. "Recunoaştem că această problemă critică în domeniul drepturilor omului este extrem de complexă şi de aceea am abordat-o din perspectiva standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului", a declarat Salil Shetty, secretarul general al Amnesty International (AI). "De asemenea, ne-am consultat cu mişcarea noastră la nivel global pentru a prelua opinii din toată lumea", a adăugat el. Decizia luată de organizaţie este importantă, deoarece va fi folosită în acţiuni de lobby pe lângă guverne din întreaga lume pentru a le determina să accepte acest punct de vedere.
Politica Amnesty a provocat opoziţia unor organizaţii pentru apărarea drepturilor femeilor, care au argumentat că AI a comis o gravă eroare. Aceste organizaţii, între care şi Coaliţia împotriva traficului de femei, cu sediul în Statele Unite, subliniază că sunt de acord cu AI ca prostituatele să nu fie acuzate de infracţiuni penale, dar că scoaterea de sub incidenţa penală a întregii industrii a sexului va transforma proxeneţii în "oameni de afaceri" care pot vinde prostituate vulnerabile în deplină impunitate.

Grăsimile trans, asociate cu un risc crescut de deces
 
O analiză ştiinţifică de amploare, realizată de o echipă de cercetători din Canada pe baza mai multor studii precedente, a ajuns la concluzia că grăsimile trans sunt asociate cu un risc sporit de deces. Potrivit autorilor studiului, pentru persoanele sănătoase, o cantitate rezonabilă de grăsimi saturate prezente în alimentaţia zilnică nu generează riscuri pentru sănătate. În schimb, grăsimile trans au fost asociate cu riscul general de deces, cu decesul din cauza bolilor cardiovasculare şi cu declanşarea maladiilor coronariene.
Ghidurile dietetice actuale recomandă ca grăsimile trans, prezente în produse de origine animală, precum unt, gălbenuşul de ou şi carnea de somon, ar trebui să deţină cel mult 10% din aportul caloric zilnic. Grăsimile trans nesaturate, cunoscute şi sub numele de grăsimi trans, precum uleiurile hidrogenate care asigură o perioadă de conservare mai mare pentru alimentele procesate şi margarină, sunt produse pe cale industrială şi ar trebui să asigure cel mult 1% din aportul zilnic de calorii.
În rândul bărbaţilor, aportul de acizi graşi trans din dieta zilnică a scăzut din 1980 până în 2009 de la 2,9% la 1,9%, potrivit unui studiu publicat în 2014.
Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (Food and Drug Administration/ FDA) a somat producătorii de alimente să elimine din produsele lor toate grăsimile trans până în anul 2018.

Ostatic croat, decapitat de reţeaua teroristă Stat Islamic

Reţeaua teroristă Stat Islamic a decapitat un ostatic croat care fusese capturat în nordul Egiptului. Gruparea teroristă Wilyat Sina (Stat Islamic în Provincia Sinai) a prezentat ieri imagini de la executarea cetăţeanului croat Tomislav Salopek, răpit în iulie în apropiere de Cairo. Abu Bakr al-Bagdadi, liderul reţelei teroriste Stat Islamic, a interzis recent prezentarea înregistrărilor video cu decapitările ostaticilor. Imaginile prezentate ieri nu au putut fi autentificate de experţi independenţi. Grupul terorist Stat Islamic în Provincia Sinai ameninţase săptămâna trecută că va executa ostaticul croat dacă autorităţile egiptene nu vor elibera femei musulmane deţinute.
Tomislav Salopek, un cetăţean croat în vârstă de 30 de ani, fusese capturat de militanţi ai reţelei Stat Islamic pe 22 iulie, în nordul Egiptului.
Nu este clar dacă ostaticul a fost deţinut în Egipt sau dacă se afla în altă ţară. Reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic ocupă regiuni din nord-vestul Irakului, din nordul Siriei, din nordul Egiptului şi din nordul Libiei, unde a proclamat un "califat islamic".

Guvernele cer tot mai multe informaţii despre utilizatorii Twitter

Guvernele cer tot mai multe informaţii despre conturile utilizatorilor reţelei de socializare Twitter, potrivit unui raport de transparenţă publicat marţi de responsabilii platformei digitale. Potrivit raportului, numărul cererilor exprimate de guverne privind informaţiile despre conturile utilizatorilor Twitter a crescut cu aproximativ 52%, de la 2.871 în cea de-a doua parte a anului 2014 la 4.363 de cereri în prima jumătate a acestui an. Reţeaua de socializare a dat curs unui procent de 58% din cererile exprimate. Jeremy Kessel, manager pentru politicile juridice la nivel global ale reţelei, a spus că această creştere este cea mai semnificativă cu care s-a confruntat până în prezent reţeaua Twitter. Cele mai multe cereri adresate Twitter au venit din partea guvernului SUA (2.436), respectiv 56% din totalul celor exprimate, urmate de cererile venite din partea guvernelor nipon (425), turc (412), britanic (229), francez (139), indian (113) şi spaniol (110). Celelalte state care apar în raportul de transparenţă au formulat sub o sută de cereri.

O infirmieră daneză, acuzată că a ucis patru pacienţi

O infirmieră daneză în vârstă de 30 de ani a fost inculpată marţi de moartea unui al patrulea pacient, în 2012, în condiţiile în care era deja acuzată de trei asasinate, după mai multe morţi suspecte survenite în februarie la spitalul din Nykobing Falster (sudul ţării). Infirmiera a fost arestată în 1 martie după moartea suspectă a trei pacienţi în noaptea de 28 februarie.
Procurorii au inculpat-o marţi de moartea unui alt pacient, în 2012. Inculpata, al cărei nume nu a fost dezvăluit, a respins toate acuzaţiile şi a cerut din nou să fie eliberată. Doze anormale de morfină şi de calmant stesolid au fost găsite în organismul unor victime, potrivit presei. "Să fii acuzată de ceva ce nu ai făcut este oribil", a spus infirmiera în faţa curţii. "Familia mea suferă enorm, începând cu fiica mea de 7 ani", a precizat inculpata. Procurorul Jeanette Andersen a subliniat că "un număr anormal de decese au survenit în orele de program ale acuzatei" şi că cifra acestora a scăzut considerabil după plecarea sa.

Poroşenko: Putin vrea să ocupe întreaga Europă

Preşedintele rus, Vladimir Putin, vrea să ocupe întreaga Europă, avertizează omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, apreciind că următoarele ţinte ale Rusiei ar putea fi ţările baltice şi Finlanda. "Putin vrea să meargă atât cât i se va permite. Vrea întreaga Europă", a afirmat Poroşenko. "Întregul continent este sub ameninţarea Rusiei. Următoarele ţinte ar putea fi ţările baltice şi Finlanda", a spus Poroşenko. "De aceea, luptele din estul Ucrainei nu sunt doar pentru independenţa ţării: luptăm pentru democraţie, pentru libertate, pentru securitatea întregului continent european", a continuat Poroşenko, cerând Uniunii Europene să ia măsuri suplimentare pentru contracararea Rusiei. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum cu cel puţin 6.500 de morţi, potrivit estimărilor Naţiunilor Unite.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.