Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE:Răzbunarea greierului? Furnicile sunt de fapt leneşe

Ziarul de Vrancea
28 iul 2015 516 vizualizări
Reputaţia de vieţuitoare extrem de harnice de care se bucură furnicile a primit o lovitură grea, odată cu publicarea unui studiu american care a dezvăluit faptul că, în sânul unei colonii, peste jumătate dintre furnici sunt în general inactive.

Studiul, realizat recent în statul american Arizona pe mai multe colonii de furnici, a arătat, într-o manieră surprinzătoare, că peste jumătate dintre ele nu corespund imaginii de vieţuitoare extrem de harnice. Studiul a fost realizat după publicarea unui articol pe această temă în februarie 2015 în revista Insectes Sociaux. Cercetarea a fost efectuată pe o specie de furnici de o talie foarte mică (aproximativ 4 milimetri) aparţinând genului Temnothorax. Acest procent de "inactive" a spulberat mitul furnicii harnice, a cărei viaţă este petrecută muncind pentru binele coloniei, aşa cum reiese şi din fabulele lui Jean de la Fontaine. Însă "inactivă" nu înseamnă "inutilă", chiar dimpotrivă. Utilitatea unui individ pentru societate nu se măsoară în sarcinile pe care acesta poate să le facă în interiorul sau în afara grupului social. Masculii, de exemplu, nu participă niciodată la sarcinile de recoltare a hranei, de îngrijire a puilor şi de curăţare a muşuroiului. Ei au un singur rol: asigurarea funcţiei de reproducere, în general în timpul unui zbor nupţial efemer, în urma căruia mor, după ce îşi transmit genele. Este un rol primordial pentru supravieţuirea speciei, chiar dacă ei nu fac nimic altceva în întreaga lor existenţă.
Mai multe studii au arătat încă din anii '80 că între 50% şi 60% dintre indivizi nu fac nimic în societatea furnicilor, dar acest lucru se petrece şi în cazul altor insecte sociale, precum albine, bondari, viespi şi termite.
În schimb, studiul a încercat să demonstreze că inactivitatea observată în cadrul unei colonii nu este asociată cu condiţiile de creştere din laborator, întrucât ea a fost identică cu aceea observată în condiţii semi-naturale.
Condiţiile de creştere în laborator sunt într-adevăr cel mai adesea considerate că au tendinţa de a diminua nevoile coloniei printr-o simplificare a mediului natural şi prin furnizarea unei surse de hrană directă şi rapid accesibilă. Însă care ar putea fi rolul acestor furnici inactive dintr-o colonie? Ele reprezintă, totuşi, peste jumătate din colonie şi e dificil de conceput că nu ar avea nicio utilitate în societatea lor.

O societate pe "caste"

Muncitoarele inactive nu sunt furnici bătrâne, dar nici cele mai slabe dintre ele (acestea sunt pe cale naturală eliminate). Comportamentul lor poate fi analizat pe două niveluri în cazul insectelor sociale: comportamentul individual, care marchează variaţiile comportamentale specifice fiecărui individ, dar şi comportamentul intracolonial, ce permite întregului grup să se adapteze la constrângerile pe care le întâlneşte. Grupul furnicilor muncitoare inactive ar exista, deci, pentru a asigura la nevoie o reacţie adecvată a coloniei, adaptată la nevoile întregului grup.
Prin comportamentul ei individual, o furnică muncitoare explorează şi caută surse de hrană. Ea se întoarce la muşuroi marcând un traseu şi încearcă să le mobilizeze pe surorile sale, invitându-le să o urmeze. Ea poate fi înlocuită, progresiv, de alte muncitoare, care vor încerca la rândul lor să mobilizeze alte furnici din interiorul muşuroiului, stimulându-le în special pe muncitoarele inactive. Mobilizarea mai mult sau mai puţin importantă a acestora către anumite sarcini permite coloniei să găsească răspunsul optim, fie pentru exploatarea unei resurse, fie pentru înlocuirea muncitoarelor moarte, fie pentru asigurarea apărării muşuroiului. Muncitoarele nu sunt, deci, "inactive", ci, mai degrabă, "pregătite să fie folosite". În acelaşi timp, ele cheltuiesc mai puţină energie, colonia îşi economiseşte resursele, mobilizând doar numărul necesar de muncitoare de care are nevoie pentru îndeplinirea fiecărei sarcini. Care sunt factorii ce determină o furnică să devină activă sau inactivă? Cele mai slabe dintre ele sunt în mod natural inactive sau hazardul este acela care stabileşte acest rol? - Răspunsul este unul negativ, nu hazardul stabileşte acele roluri. Activitatea unui individ poate fi influenţată de morfologia sa. Se vorbeşte astfel de sub-caste morfologice, fiecare fiind devotată unui anumit tip de sarcină. Soldaţii sunt specializaţi în apărarea coloniei. Casta reproducătoarelor asigură funcţia de reproducere. Într-un anumit număr de cazuri, nu morfologia, ci vârsta este elementul determinant al comportamentului: este vorba de ceea ce se numeşte "polietism de vârstă". Cele mai tinere dintre muncitoare rămân în muşuroi, în contact cu regina, apoi se îndepărtează progresiv şi asigură funcţii de îngrijire a puilor, de curăţare a muşuroiului, de curăţare a surorilor lor. Cele mai în vârstă şi, deci, cele mai experimentate, asigură serviciul periferic (pază), apoi serviciul exterior (eliminarea deşeurilor în afara coloniei, furajare şi explorare).

Majoritatea americani se declară împotriva acordului cu Iranul

Majoritatea cetăţenilor americani speră că acordul marilor puteri cu Iranul în domeniul nuclear va fi respins de Congresul Statelor Unite, conform unui sondaj realizat de Institutul ORC la comanda postului CNN. Potrivit sondajului, 52 la sută dintre cetăţenii americani speră că acordul nuclear cu Iranul va fi respins de Congresul dominat de republicani, în timp ce alţi 44 la sută ar vrea aprobarea documentului. Conform sondajului, 66 la sută dintre alegătorii republicani resping acordul, în timp ce 61 la sută dintre simpatizanţii democraţi îl susţin.
Israelul, un aliat strategic al Statelor Unite, a condamnat vehement acordul cu Iranul, avertizând că este periclitată pacea globală şi semnalând că va face toate eforturile diplomatice pentru a bloca aplicarea documentului. Arabia Saudită a exprimat preocupare privind programul nuclear iranian.

Erdogan: Procesul de pace cu etnicii kurzi nu poate continua

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat ieri că este "imposibil ca procesul (de pace) să continue" cu minoritatea kurdă din Turcia şi i-a acuzat pe activiştii kurzi că subminează unitatea naţională şi integritatea ţării.  Turcia este angajată de mai mulţi ani într-un proces de pace, iar Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), scos în afara legii, a declarat un armistiţiu în 2013, în mare măsură respectat de atunci. Însă mişcarea a revendicat un atac, soldat săptămâna trecută cu moartea a doi ofiţeri de poliţie, ca răzbunare faţă de un atac sinucigaş cu bombă, soldat cu 32 de morţi, comis cu câteva zile mai înainte la un miting al tineretului prokurd, în apropiere de frontiera cu Siria. Turcia a început să efectueze vineri atacuri aeriene asupra unor baze PKK la Qandil, în nordul Irakului, determinând gruparea să denunţe încălcarea armistiţiului. Poliţia, militari - iar luni seara un gazoduct dinspre Iran - au fost ţinte ale unor acţiuni violente. Nimeni nu a revendicat responsabilitatea pentru aceste violenţe.
Erdogan a mai declarat că principalul partid kurd din Turcia, Partidul Democratic al Poporului (HDP) - care a trimis pentru prima dată reprezentanţi în Parlament luna trecută - nu va fi supus niciunei interdicţii, dar că ar putea fi întreprinse acţiuni împotriva unor membri care au legături cu activişti. Există îngrijorări tot mai mari faţă de marginalizarea şi polarizarea minorităţii kurde, care reprezintă cel puţin 15% din populaţia Turciei.

Fiul lui Kadhafi, condamnat la moarte

Fiul fostului dictator libian Muammar Kadhafi, Saif al-Islam, şi alte opt persoane au fost condamnate la moarte ieri, de către un tribunal libian, pentru crime de război comise în timpul revoluţiei din 2011. Ei erau judecaţi de un tribunal din Tripoli, împreună cu alte zeci de colaboratori apropiaţi ai fostului dictator, pentru reprimarea sângeroasă a protestelor din timpul primăverii arabe. Saif al-Islam nu era prezent în instanţă. El a fost audiat prin intermediul unei legături video. El este deţinut de către o fostă grupare rebelă din oraşul Zenten, care refuză să-l predea autorităţilor. Fostul şef al serviciilor de informaţii ale regimului Kadhafi, Abdallah al-Senousi, se află de asemenea printre inculpaţii care riscă pedeapsa cu moartea, la fel ca şi fostul premier Baghdadi al-Mahmoudi. Ei urmează să primească dreptul de a face apel.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.