MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Salutare, Pluto!
Sonda americană New Horizons a ajuns, ieri, la ora 11.49 GMT (14.49, ora României), la cea mai mică distanţă de planeta pitică Pluto, 12.500 de kilometri, "întâlnirea" fiind considerată de specialişti principalul eveniment spaţial al anului 2015, potrivit site-ului NASA.
"Întâlnirea" completează astfel misiunea de explorare a celor "nouă planete clasice" din Sistemul Solar: odată cu survolarea lui Pluto, toate cele nouă corpuri cereşti vor fi fost explorate cel puţin o dată de o sondă spaţială.
De la trecerea sondei Voyager 2 pe lângă Neptun la sfârşitul anilor 1980, nicio planetă (clasică, pitică) nu a fost explorată de la o distanţă atât de mică, aşa cum o face în prezent sonda New Horizons. Sonda americană va capta cu acest prilej o cantitate foarte mare de date, care vor fi retransmise către Terra în următoarele 15 luni.
Timpul este însă crucial, sonda având la dispoziţie doar 30 de minute pentru a efectua cele mai multe dintre sarcinile misiunii sale, inclusiv fotografierea lui Pluto şi Charon, determinarea naturii gheţurilor din compoziţia acestora şi scanarea atmosferei planetei pitice.
Întrucât distanţa care separă sonda americană de Terra este de 5 miliarde de kilometri, semnalul radio are nevoie de 4,6 ore pentru a ajunge pe planeta noastră.
Până de curând, cele mai bune imagini cu Pluto au fost cele realizate de telescopul spaţial Hubble. Însă acestea reprezentau o simplă succesiune de puncte, difuze, din care specialiştii reuşeau cu greu să extragă date ştiinţifice valoroase.
Un mister pentru savanţi
Recentele date obţinute de specialişti indică faptul că Pluto are un diametru de 2.370 de kilometri, reprezentând 18,5% din cel al Pământului, iar satelitul său Charon are un diametru de 1.208 kilometri, 9,5% din cel al Terrei.
Sonda New Horizons, lansată de NASA în 2006 şi care a călătorit 5,3 miliarde de kilometri prin spaţiu, este destinată cercetării planetei pitice Pluto, dar şi corpurilor spaţiale din Centura Kuiper, într-o misiune fără precedent. Pluto se află în Centura Kuiper, o regiune de mini-planete şi alte corpuri îngheţate care orbitează Soarele dincolo de Neptun şi despre care se crede că sunt rămăşiţe ale procesului de formare a Sistemului Solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Este ultima dintre regiunile neexplorate ale Sistemului Solar.
De la descoperirea ei, în 1930, de astronomul american Clyde William Tombaugh, Pluto a rămas un mister pentru savanţi, care se chinuie să explice de ce o planetă atât de mică ar putea exista dincolo de lumile uriaşe ale planetelor Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun.
În 2006, cu New Horizons deja lansată, Pluto şi-a pierdut titlul de a noua planetă a Sistemului Solar, fiind clasată în categoria "planetelor pitice", deoarece nu a "curăţat" spaţiul cosmic din vecinătatea orbitei sale. De atunci, peste 1.000 de planete pitice au fost descoperite în Centura Kuiper.
Rusia aşteaptă ca SUA să renunţe la planul sistemului antirachetă
Rusia se aşteaptă ca Statele Unite şi NATO să anuleze planul de instalare a elementelor antibalistice în Europa în contextul acordului marilor puteri cu Iranul în domeniul nuclear, afirmă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Potrivit lui Lavrov, Washingtonul a prezentat proiectul antibalistic ca fiind îndreptat împotriva unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord, care nu se conformează reglementărilor internaţionale. Lavrov a amintit că preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat la Praga, în anul 2009, că nu ar mai fi necesară crearea unui segment european al sistemului antirachetă dacă va fi soluţionată criza nucleară iraniană. "De aceea, astăzi le-am atras atenţia colegilor noştri americani asupra acestui fapt şi aşteptăm o reacţie", a declarat ieri Lavrov. "Este clar că acordul cu Iranul va influenţa situaţia generală în Orientul Mijlociu, în nordul Africii şi în zona Golfului Persic", a spus şeful diplomaţiei ruse.
Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania şi Turcia. În urmă cu trei săptămâni, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Naţională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei şi Chinei.
Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.
Cercetătorii de la LHC au descoperit o nouă particulă subatomică
Cercetătorii de la acceleratorul de particule LHC (Large Hadron Collider), administrat de CERN, au anunţat că au descoperit o nouă particulă subatomică, penta-quarcul, a cărei existenţă a fost prezisă prima dată în anii 1960. Specialiştii spun că studierea proprietăţilor penta-quarcului le permite să înţeleagă mai bine modul în care materia obişnuită - protonii şi neutronii din care suntem toţi formaţi - este constituită.
Existenţa penta-quarcului, particulă subatomică, a fost prezisă în 1964, de doi fizicieni, Murray Gell Mann, laureat al premiului Nobel pentru fizică pe 1969, şi George Zweig, care lucrau în mod independent unul de celălalt.
Materia este formată din molecule şi moleculele din atomi care definesc elementele chimice, descoperite la sfârşitul secolului al XVIII-lea de Antoine Lavoisier. După descoperirea periodicităţii elementelor şi a tabelului lui Mendeleev, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-a ajuns, la începutul secolului al XX-lea, la descoperirea faptului că atomii au un nucleu dens, punctiform şi masiv în jurul căruia oscilează electronii. Ulterior, savanţii au descoperit că nucleul atomic este divizibil şi conţine nucleoni - protoni şi neutroni -, iar apoi s-a prezis că nucleonii sunt la rândul lor compuşi din "quarcuri", particule indivizibile, elementare, precum electronii.
Numărul actelor antisemite din Franţa aproape s-au dublat
Numărul actelor antisemite a crescut cu 84% între lunile ianuarie şi mai, în Franţa, comparativ cu primele cinci luni ale anului trecut, şi cu 161% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, a anunţat Serviciul francez de protecţie a comunităţii evreieşti (SPCJ).
Din ianuarie până în mai au avut loc 508 acte antisemite, dintre care cele patru asasinate comise pe data de 9 ianuarie de către Amédy Coulibaly, la supermarketul Hyper Cacher din Vincennes, unde 28 de persoane au fost luate ostatice. În aceeaşi perioadă a anilor 2014 şi 2013, numărul de acte antisemite a fost de 276, respectiv 195, după cum a anunţat SPCJ pe pagina sa de Facebook, sub titlul "2015: Antiseminismul a ucis încă în Franţa"
Un nou obiectiv pentru omenirea: eradicarea SIDA în 2030
Lumea a atins cel de-al şaselea Obiectiv al Mileniului 2015, cel de a fi redus propagarea maladiei SIDA şi îşi va fixa pentru următorii 15 ani un obiectiv mai ambiţios: eradicarea virusului HIV în 2030.
Noile infecţii cu HIV/SIDA au scăzut cu mai mult de o treime începând din anul 2000, a declarat ieri Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), salutând faptul că omenirea a atins obiectivul inversării cursului epidemiei.
În 2014, un număr de 83 de ţări, reprezentând 83% din întreaga populaţie infectată cu HIV (37 de milioane la nivel mondial), au stopat avansul epidemiei, inclusiv câteva dintre ţările cele mai afectate precum India, Kenya, Mozambic, Africa de Sud şi Zimbabwe. Incidenţa SIDA în rândul tinerilor a scăzut cu 37 %, în timp ce 73 % dintre femeile seropozitive însărcinate primesc tratament pentru a nu-şi infecta copiii, lanţ de transmisie care a fost prima dată întrerupt de Cuba.
"Un nou obiectiv se află acum în faţa noastră: să punem capăt epidemiei SIDA în 2030", a declarat şeful Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon.
Dar pentru a pune capăt epidemiei până în anul 2030, ONU solicită ca aproape 32 de miliarde de dolari (29 miliarde euro) să fie investite în fiecare an de acum până în 2020, în lupta împotriva SIDA , faţă de 21,7 miliarde de dolari în prezent.
Recompensă de 3,8 milioane de dolari pentru prinderea lui "El Chapo"
Procuratura generală din Mexic a oferit luni o recompensă de 60 de milioane de pesos (circa 3,8 milioane de dolari) pentru orice informaţie despre locul unde s-ar putea ascunde baronul drogurilor Joaquín "El Chapo" Guzmán, care a evadat sâmbătă din închisoare. Suma oferită este dublă faţă de cât s-a oferit la prima evadare a liderului cartelului Sinaloa.
Procurorul general, Arely Gómez, a justificat această majorare a recompensei "pentru că este vorba de o persoană care a evadat de două ori din sistemul penitenciar şi pentru că reprezintă o ameninţare pentru securitatea publică".
La anunţarea recompensei, Gómez i-a informat pe cetăţeni că pot folosi o linie telefonică gratuită pentru a face denunţuri asupra cazului şi a prezentat o fotografie recentă a traficantului de droguri, în care acesta apare fără mustaţă şi cu capul ras.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
