MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Cum se împart imigranţii între statele UE
Liderii europeni, reuniţi joi şi vineri la Bruxelles, au fost de acord să accelereze relocarea a mii de imigranţi care au ajuns în Italia şi Grecia traversând Marea Mediterană.
Preşedintele Consiluilui european, Donald Tusk, a declarat că 40.000 de persoane vor fi relocate în alte state membre UE în următorii doi ani. Anterior, Tusk le-a cerut statelor membre UE să accepte să împartă povara bărcilor pline cu imigranţi care au traversat Marea Mediterană în căutarea unei vieţi mai bune în Europa. Cel puţin 153.000 de imigranţi au încercat să intre în UE în acest an, ceea ce reprezintă o creştere de 149 la sută comparativ cu anul trecut. Tusk a declarat că nu s-a ajuns la niciun acord privind sistemul de cote obligatorii propus de CE pentru relocarea imigranţilor în UE. "Nu avem nevoie acum de declaraţii goale de solidaritate, ci de fapte şi numere", a explicat el.
Criza imigranţilor este un subiect important pe agenda summitului UE, care s-a deschis joi. Italia vrea mai mult ajutor din partea partenerilor săi europeni pentru a face faţă bărcilor pline cu imigranţi care părăsesc Libia, transformată în teatru de război.
Noile date ale agenţiei ONU pentru refugiaţi UNHCR arată că 63.000 de persoane au ajuns în Grecia pe mare în acest an, iar alte 62.000 în Italia.
"Fiecare ţară ar trebui să facă o promisiune", a declarat preşedintele francez Francois Hollande, ca ecou la afirmaţii lui Tusk.
Criza este alimentată şi de numeroşii sirieni care fug de războiul civil din ţara lor. Astfel, peste trei milioane de refugiaţi se află în ţările de la graniţele Siriei, cu mult mai mult faţă de numărul lor din UE. Dar mii de persoane fug şi de haosul, violenţa şi sărăcia din Eritrea, Somalia şi alte ţări din Africa subsahariană.
Prezent la reuniune, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că relocarea imigranţilor se va face pe bază de voluntariat. "Procesul urmează să se desfăşoare pe bază de voluntariat în privinţa numărului de persoane pe care fiecare stat membru ar urma să le preia. Deci toată lumea participă, doar numărul este pe bază de voluntariat", a afirmat Iohannis. El a explicat că acest mecanism va fi unul temporar, pe o perioadă de 2 ani, şi va avea "caracter excepţional".
Armata Rusiei a simulat o invazie în statele scandinave
Zeci de mii de militari ruşi au simulat, în martie, o invazie rapidă spre zone din Norvegia, Suedia şi Danemarca, conform unui raport al Centrului European pentru Analize Politice (CEPA), cu sediul în Statele Unite.
Potrivit analiştilor, exerciţiul militar "Furtună iminentă", desfăşurat în perioada 21-25 martie în vestul Rusiei, părea a fi o pregătire pentru invadarea ţărilor baltice. "Scenariul includea ocuparea rapidă a nordului Norvegiei, a Insulelor Aland, a insulei suedeze Gotland şi a insulei daneze Bornholm", precizează experţii CEPA. "O astfel de operaţiune încununată de succes ar împiedica aliaţii NATO să intervină în favoarea ţărilor baltice", precizează raportul CEPA.
Ministrul norvegian de Externe, Ine Eriksen Søreide, a refuzat să comenteze în detaliu informaţiile, admiţând însă că manevrele militare ruse au suferit modificări. "Suntem activi, înţelegem bine situaţia din regiune şi urmărim situaţia cu atenţie", a subliniat Soreide.
"Rusia probabil că nu vrea restabilirea Pactului de la Varşovia, dar are interese economice clare în regiunea arctică", subliniază analiza CEPA.
Voronin: PCRM nu va susţine noul Guvern
Liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorii străini acreditaţi la Chişinău, că nu va susţine un nou Guvern şi a denunţat corupţia din ţară, avertizând cu privire la riscul unor proteste de amploare.
Vladimir Voronin le-a spus ambasadorilor că totul merge rău în ţară şi că orice premier va fi numit nu va face nimic pentru că la putere se află hoţii. Liderul comuniştilor a precizat că nu va susţine un nou Guvern, atât timp cât Executivul nu iese de sub influenţa politicului. El le-a cerut diplomaţilor să monitorizeze ce se întâmplă pe scena politică de la Chişinău. Voronin a insistat că factorul politic şi corupţia sunt principalele cauze ale situaţiei în care se găseşte ţara. "Corupţia este ca rugina care a mâncat întregul sistem de aplicare a legii, fără excepţii. Justiţia nu mai asigură siguranţa cetăţenilor şi a bunurilor acestora. Lupta împotriva corupţiei se simulează doar pentru UE şi Bruxelles", a afirmat Voronin.
El a mai menţionat că ţara a ajuns să fie controlată de câţiva oameni începând cu anul 2010. "Republica Moldova dă tot mai mult semne de stat capturat. Aici s-a creat un sistem corupt fără precedent - sistem mafiot care, în esenţă, este puterea", spune Voronin. "Nu e departe timpul când noii feudali, pentru a menţine controlul asupra puterii, vor tinde spre o separare maximă de stat, până la crearea propriilor armate şi unităţi de poliţie. Şi dacă cuiva îi pare acest scenariu fantezist, uitaţi-vă atent la ceea ce se întâmplă în Ucraina", a declarat liderul PCRM.
"Acord istoric" între Vatican şi "Statul Palestina"
Sfântul Scaun şi "Statul Palestina" au semnat vineri, la Vatican, un "acord istoric" privind drepturile Bisericii Catolice în teritoriile palestiniene, a anunţat Vaticanul. Acordul a fost semnat în Palatul Pontifical de către secretarul pentru relaţii cu statele (ministrul afacerilor externe), prelatul britanic Paul Richard Gallagher, şi de către ministrul pentru afaceri externe palestinian, Riyad al-Maliki.
Redactarea acestui text de către o comisie bilaterală a durat 15 ani. Chiar dacă Vaticanul vorbeşte despre "Statul Palestina" încă de la începutul anului 2013, palestinienii consideră că semnarea, vineri, a acordului echivalează cu recunoaşterea de facto a statului lor, ceea ce nemulţumeşte Israelul.
Acordul exprimă susţinerea acordată de Vatican pentru o soluţionare a "conflictului dintre israelieni şi palestinieni în cadrul formulei a două state", a explicat, în mai, Monseniorul Antoine Camilleri, şeful delegaţiei Sfântului Scaun.
Pentru Organizaţia de Eliberare a Palestinei, acest acord face ca Vaticanul să devină a 136-a ţară care a recunoscut Statul Palestina.
Vaticanul, care are relaţii diplomatice cu Israelul din 1993, negociază din 1999 un acord cu privire la drepturile juridice şi patrimoniale ale congregaţiilor catolice în statul israelian, însă fiecare întrevedere semestrială se încheie cu un eşec.
