MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Statul Islamic vinde artefacte de o valoare inestimabilă pe Facebook
Statui din aur, pergamente scrise în aramaică şi monede vechi de peste 10.000 de ani fac parte dintre numeroasele artefacte de o valoare inestimabilă pe care gruparea teroristă Stat Islamic (SI) le vinde online, pe reţeaua de socializare Facebook. Această organizaţie teroristă se foloseşte de reţelele de socializare pentru a vinde o serie de artefacte rare şi valoroase pe care le-a furat din teritoriile cucerite de curând în Orientul Mijlociu, afirmă presa internaţională.
Printre aceste obiecte valoroase - prezentate pe mai multe pagini Facebook, care au fost între timp închise - se află statui din aur, rulouri de papirus şi pergamente scrise în ebraică şi aramaică, tăbliţe de argilă şi monede străvechi. Specialiştii în istorie şi arheologie consideră că artefactele au fost furate din Siria. Fox News raportează că acele pagini online au aparţinut SI, iar compania Facebook a fost avertizată în legătură cu aceste vânzări online ilegale de Zaid Benjamin, un jurnalist din Washington. Matt Steinfeld, purtătorul de cuvânt al serviciului de securitate al Facebook, a declarat pentru acest post TV american: "Nu întotdeauna putem să identificăm artefacte care au fost furate, dar, atunci când cineva ne contactează şi ne raportează acele ilegalităţi, putem să înlăturăm acele conţinuturi".
Se crede că organizaţia teroristă se foloseşte de anumiţi intermediari pentru a vinde artefactele pe care le-au furat şi ar fi obţinut deja sume uriaşe. Potrivit anumitor estimări, SI ar fi încasat deja aproximativ 100 de milioane de dolari. Muzeele şi casele de licitaţii colaborează intens în ultima perioadă cu UNESCO, Interpol şi alte instituţii culturale pentru a reuşi să identifice artefactele furate de SI, încercând să împiedice astfel plasarea acestora pe piaţa bunurilor de artă. Se pare însă că nu doar banii îi motivează pe islamiştii extremişti din SI, întrucât ei încearcă, de asemenea, să elimine şi să distrugă toate elementele de cultură, istorie şi artă pre-islamică.
Greutatea corporală, asociată cu un risc sporit de cancer mamar
Femeile supraponderale şi obeze prezintă un risc mai mare de cancer mamar după menopauză, în comparaţie cu femeile cu o greutate corporală considerată normală şi care fac parte din aceeaşi categorie de vârstă, potrivit unei analize ştiinţifice de amploare.
Riscul de cancer mamar creşte odată cu greutatea corporală, afirmă autorii studiului, potrivit cărora femeile cu cele mai grave forme de obezitate prezintă un risc cu 86% mai mare de a dezvolta tipul de cancer mamar cel mai frecvent întâlnit şi de a fi diagnosticate în acelaşi timp cu alte forme de cancer în stare avansată. Deşi alte studii din trecut au vorbit despre o legătură între greutatea corporală în exces şi riscul de cancer mamar, confirmarea acestei legături reprezintă un element esenţial, mai ales prin prisma faptului că acesta depinde de un factor care poate fi modificat, aşa cum este greutatea. "Iar asta sugerează că femeile pot să facă ceva în acest sens", a spus Marian Neuhouser, cercetătoare la Programul de Prevenire a Cancerului de la Fred Hutchinson Cancer Research Center din oraşul Seattle, coordonatoarea studiului.
Rusia reia importurile de fructe din Republica Moldova
Rusia a reluat importurile de fructe din Republica Moldova, a anunţat Agenţia Naţională moldoveană pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). Potrivit unui comunicat al ANSA, "în urma vizitei inspectorilor Rosselhoznadzor, în perioada 29 mai-1 iunie, sub garanţiile oferite de ANSA, au fost reluate exporturile de fructe către Federaţia Rusă, începând cu data de 12 iunie". Deocamdată au fost reluate exporturile de mere, pere, gutui, caise, cireşe, vişine, nectarine, prune şi porumbele. ANSA continuă dialogul cu organismul rus pentru protecţia consumatorilor Rosselhoznadzor, pentru extinderea numărului de companii care ar putea exporta fructe pe piaţa Federaţiei Ruse.
Două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului alimentelor, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis începând din vara lui 2014 importuri din Ucraina, Republica Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali Rusiei, acuzată de implicare în conflictul din Ucraina. Moscova este adesea acuzată că utilizează "arma comercială", invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi. Ea a utilizat această armă împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu Uniunea Europeană.
SUA au cheltuit în total 2,7 miliarde de dolari în lupta împotriva SI
Statele Unite cheltuiesc peste nouă milioane de dolari pe zi în războiul împotriva grupării Stat Islamic şi au alocat până în prezent 2,7 miliarde de dolari în campania de bombardament. O coaliţie internaţională desfăşoară atacuri aeriene în Irak şi Siria începând din august. Prima analiză a costurilor Statelor Unite, publicată de Pentagon, arată că două treimi din bani au mers către forţele aeriene.
Această informaţie intervine în timp de Congresul a respins legislaţia care interzice alte cheltuieli. Camera Reprezentanţilor a respins un amendament care cerea încetarea finanţării luptei împotriva SI până când Congresul nu aprobă o nouă autorizaţie pentru folosirea forţei.
Costul operaţiunii militare a SUA a crescut puternic de la începutul său, în august, în Irak. În această săptămână, Casa Albă a anunţat trimiterea altor 450 de militari în Irak, ceea ce ridică numărul acestora la 3.500. Dar oficialii au subliniat că acestea nu sunt trupe de luptă şi că misiunea SUA este aceea de a antrena forţele locale.
Regele Spaniei îi retrage titlul de ducesă surorii sale
Regele Spaniei, Felipe al VI-lea a decis să îi retragă titlul de ducesă surorii sale, infanta Cristina, care este acuzată de delicte fiscale într-un scandal de corupţie care îl implică şi pe soţul său. "Buletinul oficial de stat va publica un decret regal prin care Majestatea sa Regele va revoca folosirea titlului de Ducesă de Palma de Mallorca de către Alteţa sa regală, infanta Cristina", a declarat Palatul Regal într-un comunicat.
Infanta Cristina, în vârstă de 49 de ani, este acuzată de delicte fiscale în legătură cu afacerile soţului său, Iñaki Urdangarin, în vârstă de 47 de ani. Titlul de ducesă i-a fost conferit în 1997 de către tatăl său, regele Juan Carlos. Fost campion olimpic de handbal, Iñaki Urdangarin este suspectat că s-a folosit de poziţia sa în cadrul familiei regale pentru a obţine contracte în Insulele Baleare şi Valencia, prin intermediul unei societăţi cu scop nelucrativ, Noos, pe care o prezida. Suma este de 6,1 milioane de euro.
La patru ani de la deschiderea anchetei, judecătorul Jose Castro, care s-a ocupat de instrumentarea cazului, a ordonat la 22 decembrie trimiterea în faţa justiţiei a surorii lui Felipe al VI-lea, o premieră în istoria monarhiei spaniole.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
