MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Europenii şi-ar lăsa baltă aliaţii în cazul unui atac al Rusiei
Opinia publică din unele ţări europene este reticentă în a susţine o apărare colectivă pentru unii membri NATO în cazul în care aceştia ar fi atacaţi de Rusia, potrivit unui sondaj realizat la nivel internaţional, relatează BBC.
Raportul realizat de Pew Research Center sondează opiniile din America de Nord şi Europa, precum şi din Ucraina şi Rusia pentru a evalua atitudinile publice faţă de actuala criză ucraineană. Acesta nu este primul sondaj de opinie pe tema actualei crize în relaţiile dintre Est şi Vest dar este unul de amploare, care acoperă numeroase ţări. Printre aliaţii occidentali se numără cele şase mari ţări europene (Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi Marea Britanie), precum şi Statele Unite şi Canada. Ceea ce frapează în urma acestui studiu este reticenţa în multe ţări din Europa de a fi atrase într-un conflict militar cu Rusia, fie în Ucraina, fie în altă parte a Europei. Poate că cel mai intersant este răspunsul la întrebarea: "Dacă Rusia intră într-un conflict militar grav cu unul dintre vecinii săi care este membru NATO, ar trebui ca ţara noastră să folosească forţa pentru a-l apăra?". Această întrebare este formulată pe baza unui principiu fundamental al Tratatului NATO din 1949, articolul 5, care stipulează că "un atac armat împotriva unui membru ... trebuie considerat un atac împotriva tuturor". Acesta este principalul motiv pentru care ţările mici de la periferia Rusiei, precum cele trei ţări baltice, au vrut să adere la NATO.
Potrivit sondajului din cele şase mari ţări europene, sprijinul pentru implementarea acestei promisiuni de securitate nu este foarte mare. În medie în Europa, doar 48 la sută dintre cei intervievaţi susţin ideea ca ţara lor să folosească forţa pentru a veni în ajutor unui alt membru NATO atacat de Rusia. Dintre ţările în care s-a desfăşurat sondajul, Germania este cea mai reticentă. Astfel, 58 la sută dintre cei intervievaţi au declarat că nu se gândesc ca ţara lor să folosească forţa militară pentru a apăra un aliat NATO împotriva Rusiei. Nici în Franţa sprijinul nu este foarte mare, 53 la sută dintre cei chestionaţi manifestându-şi opoziţia, în timp ce în Marea Britanie mai puţin de 50 la sută susţin ideea unui atac. Prin contrast, peste jumătate dintre cei chestionaţi în Statele Unite şi Canada au susţinut folosirea forţei pentru apărarea aliaţilor: 56 la sută în Statele Unite şi 53 la sută în Canada.
Putin, mai simpatizat în estul Germaniei
De asemenea, este de remarcat varietatea de opinii în cadrul NATO cu privire la atribuirea responsabilităţii pentru violenţele din estul Ucrainei.
Potrivit sondajului, 57 la sută dintre polonezi susţin că Rusia este cea responsabilă, dar în Germania şi Italia doar 29 la sută dintre respondenţi afirmă acest lucru. În multe alte ţări, un sfert dintre cei chestionaţi susţin că nu ştiu a cui este responsabilitatea. Deşi sondajul sugerează un consens în majoritatea ţărilor europene şi în America de Nord că Ucraina ar trebui să primească ajutor economic, mulţi dintre cei chestionaţi au declarat că se opun furnizării de arme Ucrainei, pe care aceasta să le folosească împotriva Rusiei. Doar în Polonia majoritatea populaţiei s-a declarat în favoarea furnizării de arme Ucrainei.
În ceea ce priveşte atitudinea faţă de preşedintele rus, Vladimir Putin, doar 19 la sută dintre germanii din vestul ţării au o atitudine pozitivă faţă de el, comparativ cu 40 la sută dintre germanii din est. În Statele Unite, republicanii tind să fie mai duri decât democraţii atunci când este vorba despre folosirea forţei. În multe feluri, nesiguranţa pe care o dezvăluie sondajul nu este surprinzătoare. Acesta este un conflict complex şi turnurile sale nu au fost întotdeauna uşor de urmărit. În plus, este o criză la care răspunsurile nu sunt uşoare. Chiar şi în Ucraina, imaginea este ambivalentă, sugerând o animozitate mare faţă de Rusia, dar şi critici faţă de Guvernul de la Kiev şi dezamăgire faţă de modul în care preşedintele Petro Poroşenko gestionează criza. Prin contrast, ruşii sunt mult mai uniţi în ceeea ce priveşte modul în care ar trebui să se răspundă la această criză.
O belgiancă a născut după un transplant de ţesut ovarian
O belgiancă de origine congoleză a devenit prima femeie din lume care a născut un copil sănătos după ce medicii au ajutat-o să redevină fertilă, transplantându-i un fragment de ţesut ovarian care îi fusese extirpat şi apoi congelat în copilărie. Pacienta, care a fost diagnosticată cu anemie falciformă la vârsta de cinci ani şi s-a mutat cu familia sa în Belgia, la vârsta de 11 ani, a avut nevoie de transplant de măduvă osoasă pentru a se trata de această boală - o procedură care necesită mai întâi efectuarea unor şedinţe de chimioterapie. Gândindu-se la şansele fetiţei de a-şi întemeia o familie în viitor, medicii belgieni au decis, înainte de a începe tratamentul, să extirpe ovarul drept atunci când pacienta avea vârsta de 13 ani şi 11 luni şi să congeleze fragmente de ţesut ovarian.
Într-un studiu publicat în revista Human Reproduction, medicii belgieni spun că reuşita lor deschide calea către un viitor în care copiii diagnosticaţi cu boli grave, precum cancerul, ar putea fi capabili să aibă urmaşi biologici mulţi ani după ce se vor fi vindecat. "Este o realizare importantă în acest domeniu, întrucât copiii sunt pacienţii care au cele mai mari şanse să beneficieze (de acest tratament) în viitor", a declarat Isabelle Demeestere, medic ginecolog la spitalul Erasme din Belgia. "Atunci când ei sunt diagnosticaţi cu boli care necesită un tratament ce distruge funcţiile ovarelor, congelarea ţesuturilor ovariene este singura opţiune pentru păstrarea fertilităţii", a adăugat ea.
Deşi medicii au mai raportat în trecut sarcini viabile obţinute după transplanturi ovariene care au folosit ţesuturi extirpate de la paciente adulte, niciuna dintre acele intervenţii nu a fost realizată prin folosirea de ţesut ovarian prelevat de la fete aflate înainte de pubertate.
Jeb Bush: Putin este un "bătăuş"
Posibilul candidat republican la preşedinţia SUA, Jeb Bush, l-a calificat ieri pe preşedintele rus Vladimir Putin drept un "bătăuş" şi a cerut actualei Administraţii de la Washington şi aliaţilor europeni ai SUA să răspundă hotărât agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei pentru a descuraja, de asemenea, orice acţiuni ostile împotriva Polonia şi statelor baltice.
Fratele fostului preşedinte George W. Bush se află într-un turneu de cinci zile în Europa pentru a-şi prezenta viziunea asupra politicii externe. "În final, cred că atunci când lucraţi cu Putin trebuie să lucraţi de pe poziţii de forţă. El este un bătăuş, iar atunci când vă purtaţi frumos cu un astfel de individ nu faceţi decât să-l încurajaţi", a spus Jeb Bush în faţa presei, la Berlin. El a explicat mai departe că nu cere oficialilor occidentali să manifeste o atitudine belicoasă, ci să-i transmită clar lui Putin care pot fi consecinţele acţiunilor sale.
În opinia lui Jeb Bush, dacă Rusiei i se va arăta ce noi sancţiuni riscă, iar dacă Polonia şi statele baltice vor primi asigurările necesare că SUA îşi vor respecta obligaţiile de a le apăra, asumate în cadrul NATO, atunci Rusia ar putea fi descurajată să continue acţiunile agresive.
Jeb Bush, care va vizita de asemenea Polonia şi Estonia, a adăugat că exerciţiile militare desfăşurate în Polonia şi statele baltice trebuie să fie "mai robuste", el subliniind că răspunsul Washingtonului la desfăşurarea de către Rusia a zeci de mii de soldaţi în apropierea aliaţilor SUA nu a fost deloc unul semnificativ. El a menţionat totuşi că este esenţial ca SUA să nu izoleze Rusia, pentru că astfel există posibilitatea ca aceasta să se apropie şi mai mult de China.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
