Opoziţia turcă ar putea prelua guvernarea
La capătul unui scrutin tranformat în plebiscit în jurul fondatorului său, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan a pierdut duminică majoritatea absolută pe care o deţinea de 13 ani în Parlament, forţandu-l pentru prima oară să formeze un guvern de coaliţie sau minoritar.
Ieri dimineaţa, pieţele au sancţionat intrarea Turciei într-o fază de instabilitate politică, inedită din 2002. Indicele princial al Bursei din Istanbul a căzut cu 8% la deschidere şi ceda încă 6% la începutul după-amiezii.
Simultan, lira turcească (LT) a căzut cu 3% faţă de dolari şi euro. "Pană la formarea unui nou guvern, incertitudinea va continua", crede analistul Ozgur Altug, de la BCG Partners.
Principala victimă a scrutinului de duminică, preşedintele a încercat să atenueze temerile. Rupand cu tonul polemic din timpul campaniei, acesta a cerut partidelor politice să acţioneze cu "responsabilitate" pentru a menţine "stabilitatea" ţării. Erdogan a pledat pentru un guvern de coaliţie, apreciind că alegerile de duminică nu oferă niciunui partid mandatul de a "forma guvernul singur".
Potrivit rezultatelor oficiale, AKP a caştigat alegerile de duminică, dar nu a primit decat 40,8% din voturi, o degringoladă de aproape 10 puncte în raport cu scorul de acum patru ani (49,9%). Victimă a recentei încetiniri a economiei şi a derivei autoritare şi islamiste a lui Erdogan, partidul nu a obţinut decat 258 dintre cele 550 de fotolii de deputaţi, sub marjoritatea absolută de 276.
Guvern de coaliţie sau schimbarea puterii?
Principalul caştigător este partidul kurd HDP (Partidul democratic al poporului), care a reuşit să depăşească pragul de 10% impus pentru accesul în Parlament. Marele caştigător al scrutinului, mişcarea condusă de charismaticul şi ambiţiosul Selahattin Demirtas a cîştigat 13,1% din voturi, respectiv 80 de fotolii. Alte două partide concurente cu partidul lui Erdogan, Partidul republican al poporului (CHP, social-democrat) şi Partidul acţiunea naţionalistă (MHP, dreapta), obţin 25% şi, respectiv, 16,3% din voturi.
Aceste rezultate constituie un duş rece pentru dorinţa lui Erdogan de a-şi perpetua regimul, din ce în ce mai contestat. Ales în fruntea statului în urmă cu zece luni după ce a condus guvernul timp de 11 ani, acesta s-a implicat în campanie în speranţa că AKP va obţine cele 330 de fotolii necesare unei reforme a Constituţiei şi instaurării unui regim prezidenţial forţe, denunţat ca o "dictatură constituţională" de către opoziţie. "Turcii i-au transmis că nu apreciază puterea sa personală", a concluzionat luni cotidianul Hurriyet.
Adversarii preşedintelui au salutat prima sa înfrîngere politică în 13 ani.
Demirtas s-a bucurat pentru înfrangerea "celor care vor autoritarismul, care sunt aroganţi şi pentru faptul că cei care se consideră singurii deţinători ai Turciei au pierdut". "Este începutul sfarşitului pentru AKP", crede liderul MHP, Devlet Bahceli.
Pe hartie, cele trei partide de opoziţie dispun de majoritatea necesară pentru a prelua guvernarea. Dar premeirul Ahmet Davutoglu, care urmează să se întalnească cu Erdogan, a respins această ipoteză, părand decis să păstreze puterea. "Aceste alegeri au arătat încă o dată că AKP este coloana vertebrală a acestei ţări", a susţinut el. Mai mulţi membri ai guvernului s-au arătat deschişi unei coaliţii. "Este scenariul cel mai probabil", a apreciat vicepremierul Numan Kurtulmus.
În cazul unui eşec al negocierilor în 45 de zile, Erdogan poate dizolva parlamentul şi convoca o nouă rundă de alegeri.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
