O întamplare demnă de cascadorii rasului
Pentagonul a demarat o investigaţie pentru a determina dacă la sediul său au fost primite mostre de antrax, în urma dezvăluirilor conform cărora un laborator al Departamentului Apărării a expediat în mod neglijent eşantioane de antrax în 12 state americane, Canada, Australia şi Coreea de Sud. Agenţia de protecţie a Pentagonului este una dintre instituţiile care au primit mostre suspecte de antrax expediate de Armata SUA. Aceste mostre urmează să fie testate pentru a se stabili dacă conţin bacterii vii sau inactive, relatează CNN. Poliţia Pentagonului a primit un lot de eşantioane de antrax care trebuia să conţină bacterii inactive. Departamentul Apărării nu a dezvăluit dacă mostrele au fost aduse în clădirea Pentagonului sau în zonele exterioare. Antraxul urma să fie folosit pentru a calibra senzorii de la Pentagon folosiţi pentru a detecta agenţii chimici sau biologici, au declarat doi oficiali din domeniul apărării. La cateva zile după dezvăluirile conform cărora un laborator al Departamentului Apărării a expediat în mod neglijent eşantioane de antrax în 12 state americane, Canada, Australia şi la baza aeriană Osan din Coreea de Sud, Pentagonul nu a reuşit să clarifice situaţia şi să anunţe public rezultatele anchetei. Pană în prezent un singur laborator din Maryland a anunţat că a primit bacterii vii de antrax, iar Pentagonul şi Centrul pentru Controlul şi Prevenirea bolilor trebuie să analizeze 30 de loturi de antrax expediate către laboratoare private şi agenţii guvernamentale din 12 state americane, precum şi în Canada, Australia şi Coreea de Sud. Oficialii americani insistă că nu există niciun pericol pentru sănătatea publică, pentru că toate transporturile de antrax s-au efectuat cu respectarea măsurilor de siguranţă. Aceste măsuri, însă, sunt mai puţin stricte în cazul bacteriilor inactive.
Cetăţenii britanici susţin în proporţie de 55% rămanerea ţării în UE
Susţinerea populară în favoarea menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană a crescut la nivelul de 55 la sută în randul propriilor cetăţeni, cu nouă la sută în plus faţă de acum doi ani, conform unui sondaj efectuat de Institutul Pew, relatează Reuters. Premierul David Cameron, reales în funcţie pe 7 mai, a promis reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană înainte de organizarea unui referendum privind apartenenţa la organizaţie, programat înainte de sfarşitul anului 2017. În prezent, 55 la sută dintre britanici susţin rămanerea ţării în Uniunea Europeană, faţă de 50 la sută anul trecut şi 46 la sută în 2013. Potrivit sondajului, 36 la sută dintre cetăţenii britanici vor ieşirea ţării din Uniunea Europeană. În anul 2013, 46 la sută dintre britanici doreau menţinerea ţării în Uniunea Europeană, iar alţi 46 la sută ieşirea din comunitatea europeană.
Încă zece miliardari vor dona bani pentru săraci la fel ca Buffett şi Gates
Zece miliardari s-au angajat să-şi doneze cel puţin jumătate din averi unor cauze filantropice, alăturandu-se iniţiativei Giving Pledge, lansate în 2010 de către Warren Buffett, Bill Gates şi soţia sa Melinda, relatează CNN Money. Cei trei îi încurajează pe miliardari să doneze, pentru ajutorarea săracilor, cel puţin jumătate din bani fie în timpul vieţii, fie prin testament. Grupul numără în prezent 137 de miliardari care provin din 14 ţări. "Cand am lansat Giving Pledge, acum caţiva ani, nu ne gandeam că vom reuşi să reunim atat de mulţi oameni", declara marţi Bill Gates, citat într-un comunicat. Printre cei zece miliardari care au semnat acest angajament se află Judy Faulkner, fondatoarea şi CEO Epic, o companie care vinde fişe medicale electronice, a cărei avere este estimată la 2,6 miliarde de dolari de către Forbes şi care s-a angajat să doneze 99% din bani; Brad Keywell, un investitor de capitaluri de risc, şi soţia sa Kim; Chobani, care deţine o afacere cu iaurt şi care are o avere estimată la 1,4 miliarde de dolari; Sir Ian Wood, un scoţian care a făcut o avere estimată la 1,7 miliarde de dolari, în industria petrolieră, în Marea Nordului şi Gordon Gund, un nevăzător care conduce o firmă de investiţii în New Jersey, împreună cu soţia sa Llura. Numele a şase dintre noii semnatari - Keywell, Faulkner, Harold Grinspoon şi Diane Troderman, Ruth şi Bill Scott şi Sherly Varkey - nu apăreau anterior pe site-ul Giving Pledge.
Jean-Marie Le Pen se luptă în justiţie cu fiica sa din cauza suspendării
Jean-Marie Le Pen a contestat în justiţie suspendarea sa, la 4 mai, din partidul Frontul Naţional, condus de fiica sa Marine Le Pen, a anunţat marţi avocatul său, citat de Reuters în pagina electronică. "Cerem justiţiei să facă dreptate", a declarat Frédéric Joachim pentru postul de televiziune BFMTV. Cofondatorul şi preşedintele de onoare al partidului de extremă-dreapta a sesizat tribunalul din Nanterre (Hauts-de-Seine). Audierea va avea loc la 12 iunie, la ora 10.00 (11.00, ora Romaniei). Jean-Marie Le Pen a anunţat că va merge personal la audiere. Justiţia trebuie să spună "Frontului Naţional că trebuie să îl repună pe preşedintele Le Pen în drepturile care erau ale sale înainte de 4 mai şi că Biroul executiv nu are competenţa pentru a pronunţa suspendarea calităţii de aderent", a declarat Joachim. Conducerea Frontului Naţional l-a suspendat la 4 mai pe Jean-Marie Le Pen din calitatea sa de aderent al partidului, în aşteptarea unei adunări generale extraordinare menite să modifice statutul formaţiunii, în special suprimarea articolului legat de preşedinţia de onoare. "Cerem tribunalului să declare nulă decizia Biroului executiv", a precizat avocatul lui Jean-Marie Le Pen. "Acest raţionament artificial şi neconform cu statutul nu va rezista, cred, în tribunal", a apreciat Frédéric Joachim. "Statutul, care este legea fundamentală a asociaţiei, întrucat FN este o asociaţie, trebuie să guverneze raporturile între membrii săi", a adăugat el. Războiul deschis între Jean-Marie Le Pen şi fiica sa Marine a fost declanşt după un interviu al liderului de extremă-dreapta pentru săptămanalul "Rivarol", în care acesta îl reabilita pe mareşalul Petain. "Vreau să-mi recuperez locul şi funcţia, vreau să calmez jocul, dar cu respectarea justiţiei", a explicat Jean-Marie Le Pen pentru RTL.
Aproape 1.000 de muncitori, blocaţi în minele din estul Ucrainei
Aproape 1.000 de muncitori au rămas blocaţi, miercuri, în două mine din estul Ucrainei, din cauza unor pene de electricitate provocate de confruntările militare, informează Reuters. Aproximativ 350 de mineri au rămas blocaţi, ieri dimineaţă, în exploatarea minieră din Skocinski, după întreruperea curentului electric. Într-un alt incident, 576 de muncitori au rămas blocaţi în mina Zasiadko. Cele două mine se află în zone aflate sub controlul separatiştilor, aceştia atribuind incidentele armatei ucrainene. Serviciile de intervenţie încearcă să scoată minerii din galerii. Confruntările militare s-au intensificat, miercuri, în estul Ucrainei, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţii separatişti proruşi. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat pană acum cu peste 6.200 de morţi, potrivit estimărilor ONU.
Ianukovici şi fiul său contestă în justiţie sancţiunile UE
Fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici şi fiul său cel mare, Oleksandr Ianukovici, au contestat în justiţie sancţiunile care le-au fost impuse de Uniunea Europeană în 2014 şi care au fost reînnoite în 2015, relatează agenţia Ukrinform în pagina electronică. Apelul depus de fostul preşedinte ucrainean şi fiul său împotriva sancţiunilor apare în baza de date a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg. Detaliile apelului, inclusiv data la care a fost depus, nu sunt dezvăluite însă pe site-ul CJUE. Uniunea Europeană a impus în martie 2014 sancţiuni vizandu-i pe Viktor Ianukovici şi cei doi fii ai săi, precum şi pe numeroşi foşti miniştri ai acestuia, blocandu-le bunurile de pe teritoriul UE. În martie 2015, sancţiunile au fost prelungite pentru un an. Sancţiunile nu îl împiedică pe fostul preşedinte ucrainean să viziteze statele Uniunii Europene, dar Ianukovici, care este căutat de Interpol, nu călătoreşte în afara Rusiei, unde locuieşte de cand a fost înlăturat de la putere în februarie 2014.
Phenianul acuză Washingtonul de război biologic
Coreea de Nord a acuzat miercuri Statele Unite că desfăşoară un război biologic în Peninsula Coreeană, insistand că acest complot a fost dezvăluit recent printr-o încărcătură cu antrax trimisă către o bază militară americană din Coreea de Sud, relatează Yonhap, în pagina electronică. Comisia pentru Apărare Naţională a criticat-o şi pe preşedinta Park Geun-hye pentru că permite trupelor americane să staţioneze pe teritoriul ţării sale. Pentagonul a declarat că a transferat accidental spori de antrax către baza aeriană Osan din provincia Gyeonggi, precum şi către alte cateva laboratoare din Statele Unite. Departamentul a precizat, de asemenea, că nimeni nu a fost infectat. "S-a dezvăluit că forţele imperiale americane se pregătesc clandestin pentru un război biologic pentru a eradica populaţia noastră cu o armă mortală la baza aeriană Osan şi pe teritoriul SUA", a declarat comisia condusă de Kim Jong-un. Park şi alţi oficiali sud-coreeni sunt responsabili, de asemenea, pentru că urmăresc orbeşte strategia americană, a afirmat comisia, adăugand că sporii de antrax sunt numiţi "arma terorii" sau "arma diavolului". Comisia a cerut Statelor Unite să îşi retragă trupele de aici împreună cu "armele nucleare şi biologice ascunse în multe locuri din Coreea de Sud".
