Un roman, victimă a rivalităţii dintre Statul Islamic şi Al-Qaida
Gruparea jihadistă salafistă din Sahel Al-Mourabitoune afirmă într-o înregistrare audio că-l deţine pe românul răpit în Burkina Faso în aprilie şi "îndeamnă Guvernul român să acorde atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului". Mesajul audio este prezentat în numele lui Adnan Abou Walid Sahraoui, care se prezintă drept liderul grupării, rivalul algerianului Mokhtar Belmokhtar. "Guvernul român va purta întreaga responsabilitate a sorţii ostaticului, dacă întârzie să profite de ocazia care îi este dată să-şi elibereze cetăţeanul", spune autorul înregistrării, referindu-se aparent la lipsa negocierilor cu Bucureştiul.
Românul, ofiţer de securitate într-o mină de mangan din Tambao, în nordul Burkina Faso, în apropiere de frontiera cu Nigerul şi Mali, a fost răpit pe 4 aprilie de către persoane înarmate care purtau turbane, o răpire care nu a făcut anterior obiectul niciunei revendicări considerate credibile.
Înregistrarea difuzată de Al-Akhbar, care transmite frecvent revendicări jihadiste, se încheie cu o reiterare a jurmântului de credinţă faţă de reţeaua teroristă Statul Islamic (SI), prestat săptămâna trecută în numele grupării salafiste Al-Mourabitoune de către Adnan Abou Walid Sahraoui. "Gruparea dezminte apartenenţa la Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI) şi orice legătură organizaţională cu fraţii din această grupare, de la înfiinţarea sa şi până în prezent", dă el asigurări.
Băsescu: Reacţia autorităţilor este slabă
Administraţia Prezidenţială a precizat, ieri, că preşedintele Klaus Iohannis este informat constant în legătură cu evoluţia situaţiei românului răpit în Burkina Faso şi că instituţia are reprezentant în celula de criză de la Ministerul de Externe. Ministrul de Externe Bogdan Aurescu, aflat la Bruxelles, s-a întors ieri de urgenţă în ţară, potrivit unor surse diplomatice.
El era plecat la reuniunea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei care se desfăşoară la Bruxelles. Pe de altă parte, MAE a anunţat că procedurile de verificare a autenticitatii mesajului audio "pot să dureze, nefiind aşteptat un rezultat imediat". În schimb, fostul preşedinte Traian Băsescu a spus că reacţia autorităţilor este slabă.
Cum a devenit "Chiorul" cunoscut în toată lumea
Gruparea salafistă Al-Mourabitoune este o mişcare înfiinţată în urmă cu aproximativ doi ani de islamistul Mokhtar Belmokhtar, care a devenit cunoscută printr-un atac din 2013 soldat cu moartea a doi români, în Algeria.
Revendicarea apare ca un nou episod în lupta pentru influenţă în interiorul grupării. Aceasta a fost înfiinţată în 2013 prin fuziunea între gruparea lui Mokhtar Belmokhtar, Semnatari cu sânge, şi Mişcarea pentru Unicitate şi Jihad în Africa de Vest (MUJAO), una dintre formaţiunile jihadiste din nordul Mali vizate de Operaţiunea franceză Serval.
Mokhtar Belmokhtar a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce a revendicat atacul din 2013 de la In Amenas, un complex de exploatare a gazelor din Algeria, soldat cu moartea a 40 de persoane, majoritatea străini, între care şi doi români. La scurt timp după acest atac, procuratura din New York l-a pus sub acuzare pentru implicarea în această luare de ostatici. Ulterior, gruparea a revendicat mai multe atentate în Mali şi Niger.
Activitatea lui Belmokhtar în rândul islamiştilor datează din 1989, când a jurat să răzbune moartea islamistului palestinian Abdullah Yusuf Azzam. El a mers în Afganistan pentru a lupta împotriva armatei sovietice şi a fost antrenat de mujahedinii susţinuţi de Statele Unite. Ulterior el a luptat împotriva Statelor Unite în timpul războiului din Afganistan după atentatele din 11 septembrie 2001.
Belmokhtar, în vârstă de 42 de ani, şi-a pierdut un ochi în timpul unei lupte, ceea ce i-a adus numele de "Chiorul". După revenirea în Algeria, el a devenit unul dintre liderii Al-Qaida în Maghrebul Islamic (AQMI), organizaţie pe care a introdus-o în nordul Mali. Belmokhtar a fost condamnat la moarte în contumacie în Algeria, în 2007. Surse din cadrul serviciilor de securitate din Mali declarau în octombrie 2012 că Belmokhtar a fost destituit de şeful AQMI de la conducerea brigăzii sale, iar în decembrie el anunţa pe forumurile islamiste înfiinţarea unei noi unităţi de combatanţi, Semnatari cu sânge. În 2013, în urma uniunii cu MUJAO, el a format gruparea Al-Mourabitoune.
La nici doi ani de la înfiinţarea sa, în interiorul grupării au intervenit neînţelegeri între Belmokhtar şi un alt lider, Adnan Abou Walid Sahraoui. Acesta din urmă a difuzat o înregistrare audio în care anunţa că gruparea a depus jurământ de credinţă Statului Islamic.
Vineri, Belmokhtar a contestat acest jurământ de credinţă, afirmând că el "nu respectă condiţiile şi normele Shura", organismul central al Al-Mourabitoune, şi, prin urmare, "nu implică" gruparea, "care rămâne loială jurământului de credinţă depus lui Ayman al-Zawahiri (liderul Al-Qaida)".
Specialişti în aceste probleme au interpretat aceste declaraţii contradictorii ca semnul ascensiunii lui Adnan Abou Walid Sahraoui în ierarhia grupării şi disensiunile care ar putea conduce la scindarea acesteia. Un expert mauritan în jihadismul din regiunea Sahel, Isselmou Ould Salihi, vede în declaraţia atribuită lui Adnan Abou Walid Sahraoui o "creştere a puterii" acestui rival al lui Belmokhtar.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
