MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Gena comportamentului de tip "drama queen", descoperită de cercetători
Felul în care creierul uman reacţionează la informaţiile de ordin emoţional reprezintă o caracteristică moştenită de la părinţi, afirmă autorii acestui studiu, potrivit căruia genele sunt elementele care controlează gradul de emotivitate al fiecărei persoane. Studiul, publicat în The Journal of Neuroscience, a descoperit că purtătorii unei anumite variaţii genetice percep anumite imagini pozitive şi negative mult mai intens şi prezintă o activitate mult mai sporită în anumite regiuni cerebrale. "Oamenii chiar văd lumea în feluri diferite", a explicat coordonatoarea studiului, Rebecca Todd, profesor de psihologie la Universitatea British Columbia. "Pentru oamenii cu această variaţie genetică, lucrurile relevante din punct de vedere emoţional care se petrec în lume par a fi mult mai intense", a adăugat ea.
Gena în chestiune este ADRA2B, care influenţează sinteza neurotransmiţătorului norepinefrină (noradrenalină). Un studiu anterior realizat tot de echipa coordonată de Rebecca Todd a descoperit că purtătorii unei variaţii a acestei gene acordă o atenţie mai mare cuvintelor negative. Noul studiu reprezintă prima cercetare din lume care, folosind imagistica cerebrală, a demonstrat faptul că genele influenţează gradul de intensitate cu care oamenii percep lumea din jurul lor.
Adam Anderson, profesor de psihologie la Universitatea Cornell şi coordonator al studiului, spune că există şi anumite avantaje pentru purtătorii acestei mutaţii genetice şi consideră că un exemplu clasic pentru un astfel de purtător este cel al romancierului francez Marcel Proust
Acea mutaţie a genei ADRA2b apare în grade diferite în grupurile etnice din rândul populaţiei mondiale. Deşi aproximativ 50% dintre voluntarii caucazieni participanţi la studiul efectuat în Canada erau purtători ai variaţiei genetice, aceasta a fost descoperită şi în alte grupuri etnice.
De exemplu, un alt studiu a descoperit că doar 10% din populaţia din Rwanda prezintă mutaţia genei ADRA2b.
Confruntări armate la frontiera dintre Macedonia şi Kosovo
Confruntările armate s-au intensificat în acest weekend în oraşul macedonean Kumanovo, situat în apropierea frontierei cu Kosovo. Potrivit autorităţilor macedonene, cinci agenţi de poliţie au fost ucişi, iar alţi 30 au murit în confruntările dintre forţele de ordine şi aproximativ 70 de "terorişti" izbucnite sâmbătă în oraşul Kumanovo. Schimburile de focuri continuau ieri dimineaţă, iar în zona oraşului Kumanovo se putea vedea fum negru.
În oraşul Kumanovo trăiesc mulţi etnici albanezi, în principal musulmani, în timp ce populaţia Macedoniei este majoritar creştin-ortodoxă. Autorităţile macedonene nu au oferit detalii despre victimele în rândul grupului vizat de raidurile antiteroriste.
Zeci de vehicule ale poliţiei au pătruns sâmbătă în oraşul Kumanovo, în cadrul unei "operaţiuni împotriva unei grupări ilegale" acuzată că pregăteşte atacuri împotriva instituţiilor guvernamentale macedonene. Potrivit site-ului cotidianului kosovar Gazeta Express, cinci civili, inclusiv o fetiţă de opt ani - etnici albanezi - au fost ucişi în Kumanovo, situaţie care generează temeri privind un nou conflict interetnic.
La sfârşitul lunii aprilie, aproximativ 40 de presupuşi membri ai unei grupări de gherilă din Kosovo au pătruns ilegal pe teritoriul Macedoniei, unde au atacat o secţie de poliţie. Atacul a avut loc pe 21 aprilie la o secţie de poliţie din localitatea macedoneană Gosince, situată în apropierea frontierei dintre Macedonia şi Kosovo. Patru agenţi de poliţie au fost sechestraţi, încătuşaţi şi bătuţi de cei 40 de kosovari de etnie albaneză. "Cei 40 de indivizi înarmaţi aveau simboluri ale Armatei de Eliberare din Kosovo (KLA/UCK); vorbeau în albaneză, i-au dezarmat pe agenţii de poliţie şi au spus că vor ţara lor şi că nu acceptă Acordul de la Ohrid. Considerăm că este un atac terorist", comunica Ministerul macedonean de Interne.
Armata macedoneană a fost implicată într-un scurt conflict cu gherilele UCK în anul 2001, încheiat cu Acordul de la Ohrid. Fosta regiune sârbă Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză, şi-a proclamat independenţa în februarie 2008, după războiul dintre gherilele albaneze şi armata sârbă din perioada 1998-1999.
Băuturile care conţin fructoză amplifică senzaţia de foame
Băuturile răcoritoare care conţin fructoză determină o amplificare a senzaţiei de foame, potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii de la Universitatea Carolina de Sud, din Statele Unite ale Americii. "Dacă vă este foame, alegeţi glucoză, nu fructoză", spun cercetătorii americani, care doreau să studieze efectele pe care mai multe tipuri de zahăr le au asupra metabolismului uman. Potrivit acestui studiu, oamenii au tendinţa de a consuma alimente cu conţinuturi calorice ridicate, după ce au ingerat în prealabil fructoză. "Fructoza nu stimulează hormoni precum insulina, care trimite semnale de saţietate spre creier", a precizat Kathleen A. Page, care a făcut parte dintre coordonatorii studiului.
Fructoza şi glucoza au acelaşi număr de calorii şi sunt prezente în zahăr, însă ele sunt metabolizate în feluri diferite. Glucoza este o sursă de energie pentru organism şi creier, alcătuind principalul tip de zahăr care circulă în sânge. În schimb, fructoza, metabolizată de ficat, circulă foarte puţin prin fluxul sangvin.
Talibanii pakistanezi insistă: Noi am doborât elicopterul
Mişcarea Talibanilor Pakistanezi (TTP) a difuzat ieri o înregistrare video în care insistă că a doborât cu o rachetă elicopterul prăbuşit vineri în Kashmirul pakistanez, la bordul cătuia se afla şi ambasadorul României, scăpat nevătămat. Talibanii au prezentat un lansator de rachetă de tip SAM-7 B, afirmând că a fost folosit pentru doborârea elicopterului Mi-17 prăbuşit vineri în Valea Naltar, situată în regiunea Gilgit-Baltisitan (Kashmirul pakistanez). "Racheta, lansată de la trei kilometri, a lovit elicea din spate a elicopterului", susţine Mişcarea Talibanilor Pakistanezi (Tehrik-e-Taliban Pakistan). Şase persoane, inclusiv ambasadorii Norvegiei şi Filipinelor, au murit după prăbuşirea elicopterului. Armata pakistaneză susţine că elicopterul s-a prăbuşit din cauza unor defecţiuni tehnice.
Coreea de Nord a testat o rachetă balistică lansată de pe un submarin
Coreea de Nord a anunţat sâmbătă testarea cu succes a unei rachete balistice lansată de la bordul unui submarin, informează cotidianul The New York Times. "Un submarin a lansat cu succes o rachetă balistică strategică de mare putere", a comunicat agenţia de ştiri oficială a regimului de la Phenian. "Testul a demonstrat că racheta balistică îndeplineşte toate condiţiile tehnologiilor de ultimă generaţie", precizează KCNA.
Liderul nord-coreean, Kim Jong-Un, a cerut anul trecut dezvoltarea unui nou sistem balistic, fiind prezent la testul de sâmbătă. Testul a avut loc în largul Portului Sinpo, situat pe coasta de est a Coreei de Nord.
Coreea de Nord are rachete care pot fi echipate cu focoase atomice şi va utiliza armamentul nuclear dacă se va simţi ameninţată de Statele Unite, avertiza vineri un oficial nord-coreean de rang înalt, Park Yong Chol.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
