Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Naşterea fetiţei ducesei Catherine a generat 4.500 de mesaje pe minut

Ziarul de Vrancea
3 mai 2015 361 vizualizări
Ducesa de Cambridge a născut o fetiţă, sambătă, la ora locală 08.34 (10:34, ora Romaniei), la maternitatea spitalului St. Mary din Londra, bebeluşul fiind al doilea copil al cuplului princiar

Anunţul făcut sambătă, la Londra, privind naşterea fetiţei ducesei Catherine a generat peste 4.500 de mesaje pe minut pe Twitter, în momentul în care a fost înregistrat varful de activitate pe această platformă de microblogging, evidenţiind astfel interesul mare al oamenilor pentru acest eveniment. Hashtag-ul #RoyalBaby a devenit principalul trend pe Twitter la puţin timp după ce ducesa de Cambridge, soţia prinţului William al Marii Britanii, a născut o fetiţă, potrivit unui anunţ făcut de platforma de socializare, citată de hollywoodreporter.com. Astfel, naşterea prinţesei regale a generat peste 4.500 de mesaje pe minut pe Twitter. Varful conversaţiilor pe platforma de microblogging despre acest subiect a fost înregistrat la ora locală 11:25 (13.25 ora Romaniei), adică după circa zece minute de la momentul în care a fost făcut anunţul oficial privind naşterea fetiţei. Totuşi, interesul pe Twitter pentru naşterea prinţesei regale a fost mai scăzut decat cel manifestat de internauţi, în iulie 2013, după ce ducesa de Cambridge l-a născut pe prinţul George, primul său copil. Atunci, anunţul referitor la naşterea bebeluşului regal a generat peste 25.300 de mesaje pe minut pe Twitter, în momentul în care a fost înregistrat varful de activitate pe această platformă de microblogging. Ducesa de Cambridge a născut o fetiţă, sambătă, la ora locală 08.34 (10:34, ora Romaniei), la maternitatea spitalului St. Mary din Londra, bebeluşul fiind al doilea copil al cuplului princiar şi al patrulea în ordinea de succesiune la tronul Marii Britanii, potrivit BBC. Ducesa Catherine, în varstă de 33 de ani, a născut în aripa Lindo a spitalul St. Mary din Londra, acolo unde l-a născut şi pe prinţul George, primul copil al cuplului princiar şi al treilea în ordinea de succesiune la tronul Marii Britanii, pe 22 iulie 2013. Prinţul William, soţul ducesei Catherine, a fost prezent la naşterea celui de-al doilea copil al său, al cărui nume nu a fost făcut încă public. Membrii familiei regale britanice, în frunte cu regina Elizabeth a II-a, au fost informaţi imediat privind naşterea bebeluşului. În onoarea strănepoatei sale, regina Elizabeth a II-a a purtat sambătă, în timpul angajamentelor sale publice, o ţinută de culoare roz. Ducesa Catherine şi mica prinţesă regală au părăsit maternitatea sambătă seară, în aceeaşi zi în care s-a născut fetiţa, întrucat familia regală britanică doreşte să se întoarcă rapid la viaţa cotidiană. Bebeluşul este al patrulea în ordinea de succesiune la tronul Marii Britanii, după bunicul său, prinţul Charles, tatăl său, prinţul William, şi fratele său, prinţul George. În varstă de 32 de ani, prinţul William, nepotul reginei Elizabeth a II-a, ocupă locul al doilea în ordinea de succesiune la tronul Marii Britanii, după tatăl său, prinţul Charles.

NATO a înfiinţat un "telefon roşu" cu armata rusă 

Alianţa Nord-Atlantică a înfiinţat, pentru prima dată după Războiul Rece, o linie de telefon militară directă cu armata rusă, pentru situaţii de urgenţă, în contextul tensiunilor tot mai puternice cu Rusia, relatează ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung în pagina electronică de ieri. "NATO şi autorităţile militare din Rusia menţin legături de comunicare. Comandantul Suprem NATO pentru Europa şi preşedintele Comitetului Militar NATO au primit permisiunea de a-i contacta pe colegii lor ruşi", au declarat surse de la Alianţa Nord-Atlantică citate de FAZ. Canalele de comunicaţie sunt în continuare deschise şi este necesar să fie testate în mod regulat, a adăugat sursa citată. Contactată de ziar, Alianţa Nord-Atlantică nu a precizat cand a fost activat sistemul. Însă o sursă din cadrul unei delegaţii naţionale a declarat pentru FAZ că partea rusă a primit deja numerele de telefon. Operaţiunea a fost clasată "secretă", adaugă publicaţia. Ea are la bază o iniţiativă a ministrului german de Externe Frank-Walter Steinmeier (SPD), care a sugerat, în decembrie, reintroducerea unui serviciu pentru urgenţe, avand în vedere tensiunile legate de conflictul din Ucraina. Moscova şi-a intensificat în ultima perioadă zborurile unor bombardiere cu rază lungă de acţiune, care pot fi înarmate nuclear. Piloţii NATO au efectuat numai anul trecut 400 de misiuni de interceptare a unor avioane militare ruseşti, în apropierea spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice, care zburau cu transpondorul oprit şi/sau fără să comunice planuri de zbor controlorilor de trafic aerian. Statele Unite şi Rusia au creat, după criza rachetelor din Cuba, în 1962, o legătură telegrafică permanentă între forţele lor armate, cunoscută sub numele "telefonul roşu".

Summitul de la Riga, susceptibil să dezamăgeasă R.Moldova, Ucraina şi Georgia 

Ultima versiune a declaraţiei pregătite pentru Summitul de la Riga al Parteneriatului Estic de luna viitoare conţine prea puţine veşti bune pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, care aspiră să adere la UE, şi subliniază ambiţiile tot mai reduse ale Uniunii faţă de vecinii săi de la est. Potrivit postului Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), care scrie pe site că a văzut documentul, textul a fost dezbătut timp de o lună la Bruxelles, de către diplomaţi din statele membre UE, iar versiunea iniţială, întocmită de către Serviciul European pentru Acţiune Extenă (SEAE), a fost modificată. Documentul, care urmează să fie adoptat de către şefii de guverne la Summitul de la Riga, prevăzut în perioada 21-22 mai, a fost trimis celor şase state membre ale Parteneriatului - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina - spre informare şi este de aşteptat să provoace frustrări la Chişinău, Kiev şi Tbilisi. Cele trei ţări, care au semnat recent acorduri de asociere cu UE, sperau ca Summitul de la Riga să le recunoască în mod clar aspiraţiile ca într-o zi să adere la blocul european. Însă există puţine indicii, la acest moment, că acest lucru se va întampla, potrivit RFE/RL. În text se arată doar că, "în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriatului Estic, participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecăru partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE şi (membrilor săi) suverani să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor". Surse din cadrul UE au declarat pentru RFE/RL că ideea declaraţiei de la Riga este să nu fie nici mai mult, dar nici mai puţin ambiţioasă ca declaraţia de la Summitul Parteneriatului de la Vilnius, în 2013.

Ţările BRICS vor avea un fond de 100 miliarde de dolari

Preşedintele rus Vladimir Putin a ratificat acordul cu privire la crearea unui fond comun de rezervă pentru statele emergente din cadrul BRICS - Brzialia, Rusia, India, China şi Africa de Sud -, relatează site-ul 20min.ch. Textul a fost deja semnat în iulie de către cele cinci ţări. Fondul urmează să fie dotat cu 100 de miliarde de dolari (89,2 milioane de euro). "Acordul cu privire la crearea unui fond comun de rezervă de schimb pentru ţările membre BRICS este ratificat", a anunţat Kremlinul într-un document citat de agenţia RIA Novosti. Acordul a fost parafat de către cele cinci ţări la Fortaleza, în Brazilia, în 2014. Rusia intenţionează să participe cu suma de 18 miliarde de dolari (peste 16 miliarde de euro), la fel ca India şi Brazilia, dar cu mult mai puţin decat cele 41 de miliarde de dolari (36,6 miliarde de euro) promise de către China. Fondul urmează să fie completat de către Africa de Sud cu cinci miliarde de dolari (4,4 miliarde de euro). Potrivit declaraţiei finale semnate de către ţările membre BRICS la Fortaleza, acest fond le va permite să evite "presiuni pe termen scurt asupra lichidităţilor" şi "să promoveze o mai mare cooperare" între ele. Fondul este perceput de către Moscova ca soluţie alternativă la instituţiile financiare internaţionale dominate de către Statele Unite. Relaţiile între cele două mari puteri sunt puternic tensionate de la începutul crizei din Ucraina.Ţările membre BRICS, care reprezintă 40% din populaţia mondială şi 1/5 din PIB-ul planetei, au semnat totodată, în iulie, un acord cu privire la înfiinţarea propriei bănci, punand astfel prima cărămidă la temelia unei noi arhitecturi financiare în faţa hegemoniei Occidentului. 

Aproape 3.700 de imigranţi clandestini salvaţi într-o singură zi

În total 3.690 de imigranţi ilegali au fost salvaţi într-o singură zi de la bordul unor ambarcaţiuni, pe Mediterana, în largul coastelor libiene, a anunţat Paza de Coastă italiană duminică, relatează Associated Press în pagina electronică. Potrivit Pazei italiene de Coastă, 17 operaţiuni de salvare au fost efectuate sambătă, cand traficanţi de persoane au profitat de marea calmă şi vremea frumoasă pentru a transporta numeroşi imigranţi clandestini, din nordul Africii, la bordul unor bărci de cauciuc cu motor. Unii dintre imigranţi au fost debarcaţi duminică în porturi din Sicilia, iar alţii urmau să ajungă luni la Calabria, în sudul Italiei, după ce adăposturile temporare de pe insulă destinate imigranţilor ilegali salvaţi s-au umplut. Traficanţii de imigranţi folosesc adesea ambarcaţiuni părăginite, care naufragiază după ce ies în largul coastelor Libiei. Aceste ambarcaţiuni sunt înţesate cu imigranţi, traficanţii încercand să îşi maximizeze profitul, în contextul în care victimele le plătesc sute de euro să ajungă în Italia.

Arabia Saudită, acuzată că a folosit arme interzise

Organizaţia nonguvernamentală pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) acuză Arabia Saudită că a folosit bombe cu submuniţie, furnizate de către americani, în atacuri aeriene asupra unor zone aflate sub controlul rebelilor huthi în Yemen, relatează CNN. Submuniţia care nu explodează poate fi detonată şi omorî sau mutila persoanele care o ating. Un tratat internaţional de interzicere a bombelor cu submuniţie a fost adoptat de către 116 state, dar Statele Unite, Arabia Saudită şi Yemenul nu se află printre ele. Human Rights Watch a inclus în raport înregistrări video, hărţi pe satelit marcate şi fotografii. Într-o înregistrare apar dispozitive paraşutate care explodează şi eliberează submuniţia. Dedesubt, la sol, sunt vizibile explozii. Imaginile au fost înregistrate de către susţinători huthi în aprilie, precizează HRW. Organizaţia nonguvernamentală precizează că sunt utilizate în special sisteme de tip CBU-105 Sensor Fuzed Weapons, nişte bombe ghidate care ţintesc tancuri şi alte vehicule blindate şi care provoacă un val de explozii într-o zonă dată.

Poliţist  din New York, împuşcat în cap

Un ofiţer de poliţie în civil, Brian Moore, în varstă de 25 de ani, care a fost împuşcat în cap sambătă seara, la New York, de către un bărbat pe care l-a interogat după ce l-a văzut că se comporta "suspect", era în convalescenţă duminică, după operaţie, relatează USA Today în pagina electronică. Moore se afla într-o maşină de poliţie nemarcată, împreună cu partenerul său, Erik Jansen, în Queens Village, cand a văzut un bărbat care mergea, ajustandu-şi ceva la centură, a declarat comisarul William Bratton. El l-a abordat pe bărbat, care a scos un pistol de la centură, s-a întors către poliţişti şi a tras în vehicul, lovindu-l pe Moore la cap, a declarat Bratton într-o conferinţă de presă la Spitalul Jamaica din Queens, unde Moore a fost internat sambătă seara. "Amandoi ofiţerii erau în maşină şi nu au avut cum să coboare sau să tragă", a spus el, adăugand că incidentul a avut loc sambătă seara, la ora locală 18.15 (duminică, 1.15, ora Romaniei).

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.