Internațional

Cum şi de ce s-a produs cutremurul din Nepal

Ziarul de Vrancea
28 apr 2015 520 vizualizări
Puternicul cutremur produs sâmbătă în Nepal este rezultatul ciocnirii a două plăci tectonice majore, placa Indo-Australiană şi placa Euroasiatică, ciocnire care a dus şi la formarea masivului Himalaya şi a început în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani, conform unui material publicat de Scientific American.

În urmă cu 40 până la 55 de milioane de ani, marginea nordică a Indiei a început procesul de alunecare sub placa tectonică pe care se află în prezent Tibetul şi Nepalul, proces care produce cu regularitate cutremure aşa cum a fost cel de sâmbătă, care a făcut peste 5.000 de victime, conform ultimului bilanţ.
Placa tectonică pe care se află India pătrunde sub placa tectonică pe care se află Nepalul şi Tibetul, deplasându-se spre nord cu aproximativ 5 centimetri pe an, fenomen care a generat o falie instabilă în crusta terestră, cunoscută drept falia frontală Himalayană. Această zonă de graniţă dintre două plăci tectonice majore continuă să producă mişcări seismice foarte puternice. Cutremurul cu magnitudinea de 7,8 grade produs sâmbătă pare să se suprapună peste un segment al faliei în care s-a produs şi cutremurul din 1934 cu o magnitudine de 8,1 grade, conform seismologului Susan Hough de la U.S. Geological Survey din Pasadena, California. În acel cutremur şi-au pierdut viaţa aproximativ 10.700 de persoane.

Terenului s-a deplasat 3 metri

Masivul Himalayan, "acoperişul lumii", s-a format când placa indiană s-a deplasat spre nord unde a intrat în coliziune cu placa euroasiatică. În urmă cu aproximativ 60 de milioane de ani, litosfera oceanică (ce include scoarţa terestră şi partea superioară a mantalei) de la marginea plăcii tectonice indiene a început un proces de subducţie sub sudul Tibetului. Magma care a urcat deasupra plăcii indiene a erupt din vulcani şi a format intruziuni granitice. O parte din sedimentele şi crusta oceanică s-au desprins de pe placa indiană care se scufundă sub cea tibetană, şi s-au încreţit de-a lungul liniei frontale formând munţi şi delimitând un bazin în care au rămas captive sedimentele erodate din Tibet.
În urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani cele două mase continentale s-au ciocnit. Geologii presupun că placa indiană era prea flotabilă pentru a pătrunde adânc sub cea tibetană, iar rezultatul a fost o nouă linie de falie, Main Central Thrust (MCT), care a străpuns crusta indiană. Mişcările tectonice au continuat de-a lungul acestei linii de falie.
O parte din crusta indiană, acoperită de sedimente din erele Paleozoic şi Mezozoic depuse pe platoul continental, a fost împinsă în sus, încreţindu-se spre nord, spre Tibet. În urmă cu 10 până la 20 de milioane de ani, MCT a devenit inactivă. Începând de atunci India a început să alunece spre nord de-a lungul unei alte linii de falie, Main Boundary Fault (MBF), iar o a doua parte de crustă a început să se ridice, împingând şi mai mult în sus prima parte de crustă elevată în urmă cu 50 de milioane de ani. Aceste două părţi de crustă formează marea parte a masivului Himalaya, iar multe dintre vârfurile acestui masiv sunt acoperite de sedimente din Paleozoic.
Cutremurele se produc atunci când se acumulează tensiune în crusta terestră, energie care apoi se disipă prin seisme, de-a lungul liniilor de falie. Mai mulţi factori au făcut ca efectele acestui cutremur să fie devastatoare. În primul rând, seismul s-a produs la mică adâncime — aproximativ 15 kilometri, a produs o deplasare a terenului de până la 3 metri iar partea de falie pe care s-a produs se extinde pe sub zona oraşului Kathmandu care are o densitate mare de populaţie.

Cutremurul a afectat opt milioane de persoane

Opt milioane de persoane au fost afectate de cutremurul puternic produs în Nepal, iar 1,4 milioane au nevoie de alimente, a anunţat ieri Organizaţia Naţiunilor Unite.
Ajutorul internaţional a început să ajungă dar încă există lacune în ceea ce priveşte echipamentul medical, alimentele şi sacii pentru cadavre.
Replicile au continuat în Nepal şi în zonele învecinate, iar mii de locuitori din Kathamandu şi-au petrecut cea de-a treia noapte sub cerul liber, temându-se să se întoarcă în locuinţe. Lipsesc apa, alimentele şi electricitatea şi exită temeri că ar putea izbucni unele epidemii. "Potrivit estimărilor iniţiale şi pe baza ultimei hărţi cu intensitatea cutremurului, au fost afectate opt milioane de persoane din 39 de districte, dintre care două milioane de persoane trăiesc în 11 districte puternic afectate", arată cel mai recent raport al Biroului Coordonatorului Rezident ONU.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.