MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Alegeri stranse în Marea Britanie
Sondajul Populus situează Partidul Laburist la 36%, în timp ce conservatorii sunt creditaţi cu 33%, scrie Financial Times. Conform sondajului, sprijinul pentru partidul UKIP, antieuropean, a rămas neschimbat, la 14%, în timp ce liberal-democraţii, parteneri în coaliţia aflată la guvernare, sunt creditaţi cu 8%. Pe de altă parte, potrivit unui alt sondaj, realizat de ICM pentru The Guardian, conservatorii au un avans de 3% faţă de laburişti. Sondajul îi creditează pe conservatori cu 35% din intenţiile de vot, în timp ce laburiştii ar beneficia de 32% din voturi dacă mâine ar fi alegeri. UKIP a crescut cu 2 puncte procentuale, la 13%, cel mai bun scor al formaţiunii din decembrie, iar liberal-democraţii au scăzut cu un punct procentual, până la 9%.
Potrivit unui alt sondaj TNS efectuat în Scoţia între 1 şi 19 aprilie, Partidul Naţional Scoţian (SNP) ar beneficia de un sprijin public de 54%, în timp ce Partidul Laburist de opoziţie este creditat cu 22% din voturi, conservatorii — cu 13% şi liberal-democraţii — cu 6%. Datorită sistemului electoral din Marea Britanie, aceste procente obţinute în Scoţia ar putea aduce SNP 57 de locuri în Camera Comunelor din Londra, în timp ce laburiştii ar obţine doar unul.
Conservatorii şi laburiştii sunt la mică distanţă în majoritatea sondajelor naţionale, niciunul dintre cele două partide nefiind creditat cu şanse de a obţine majoritatea absolută la alegerile de la 7 mai, ceea ce înseamnă că SNP ar putea influenţa echilibrul de putere. Laburiştii au exclus o înţelegere post-electorală cu SNP, al cărui scop pe termen lung este independenţa Scoţiei.
Bilanţul seismului din Nepal depăşeşte 3.800 de morţi
Cel puţin doi cetăţeni italieni şi doi francezi au murit în urma cutremurului produs în Nepal, al cărui bilanţ depăşeşte 3.800 de morţi. Conform agenţiei de ştiri ANSA, doi italieni au murit, iar patru sunt dispăruţi după cutremurul de 7,9 grade produs sâmbătă. Filiala nepaleză a organizaţiei Caritas estimează că bilanţul cutremurelor şi avalanşelor din Nepal va depăşi 6.000 de morţi. Cei doi italieni au fost surprinşi de o alunecare de teren, în Valea Rolwaling, la altitudinea de 3.500 de metri. Ministerul francez de Externe a confirmat moartea a doi cetăţeni francezi în Nepan, iar despre alţi 676 nu există informaţii, relatează Le Parisien. Cei doi francezi au fost loviţi de pietre dislocate de mişcarea telurică, a declarat şeful diplomaţiei, Laurent Fabius. Alţi zece francezi au fost răniţi. "Prioritatea este localizarea celor 676 de francezi despre care nu se ştie nimic", a adăugat Laurent Fabius, precizând că alţi 1.400 au transmis că sunt bine.
Donald Tusk efectuează o vizită de două zile la Chişinău
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, urma să sosească ieri la Chişinău pentru o vizită de două zile, în cursul căreia va discuta cu preşedintele moldovean Nicolae Timofti, cu premierul Chiril Gaburici şi cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.
Anunţul privind vizita lui Donald Tusk în Republica Moldova a fost făcut de primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, la şedinţa Primăriei. El a precizat că a semnat o dispoziţie privind restricţionarea circulaţiei rutiere în capitala moldoveană cu această ocazie.
Preşedintele Consiliului European va participa azi la o şedinţă extinsă a Guvernului moldovean, în cadrul căreia se va discuta despre aplicarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi implementarea reformelor. Donald Tusk vine la Chişinău de la Kiev, unde a participat ieri la un summit Ucraina-UE, alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi liderul ucrainean Petro Poroşenko.
Vladimir Putin acuză SUA că au ajutat separatiştii ruşi
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat Statele Unite că au ajutat separatiştii din regiunea Caucazului de Nord, în anii 2000, relatează Sky News. Putin a declarat că îşi bazează afirmaţiile pe interceptarea de către serviciile sale de informaţii a unor convorbiri telefonice între separatişti şi ofiţeri de informaţii americani. "Ei îi ajutau, chiar şi cu transport", a declarat liderul rus, care nu a dezvăluit însă când au fost realizate aceste apeluri.
Putin a declarat că a discutat despre această problemă cu preşedintele american de la momentul respectiv, George W. Bush, care i-a promis să îi admonesteze pe ofiţerii respectivi. În cele din urmă, a declarat Putin, serviciile ruse de informaţii FSB au primit o scrisoare din partea "omologilor lor americani". Liderul rus susţine că ofiţerii americani şi-au asumat dreptul de a "sprijini toate forţele de opoziţie din Rusia", inclusiv separatiştii islamişti din Caucaz. El şi-a exprimat temerea că Occidentul a vrut să facă rău Rusiei şi a reamintit cum unii lideri i-au spus că nu i-ar deranja o posibilă dezintegrare a ţării. Referindu-se la perioada celui de-al doilea război în Cecenia, el a declarat: "Omologii mei, mulţi preşedinţi şi prim-miniştri, mi-au spus ulterior că deciseseră că Rusia va înceta să mai existe. Singura întrebare era când se va întâmpla acest lucru şi cu ce consecinţe".
Putin a făcut aceste declaraţii în cadrul unui documentar ce urmează să fie difuzat de postul public de televiziune Rossiia-1 şi care este dedicat celor 15 ani petrecuţi la conducerea Rusiei.
Riscul de deces prematur creşte cu 30% în cazul persoanelor singure
Efectul singurătăţii asupra mortalităţii premature este major şi incontestabil, relevă un amplu studiu desfăşurat de cercetători americani, care a confirmat asocierea dintre izolare şi riscul de deces prematur.
Toate studiile ştiinţifice publicate pe această temă între 1980 şi 2014 au fost examinate de o echipă de cercetători americani care le-a reţinut pe cele mai pertinente, acestea vizând în total peste 3 milioane de oameni de pe tot globul. Singurătatea şi izolarea socială, stabilite obiectiv sau auto-declarate (sentiment subiectiv) au fost analizate pentru a determina impactul lor asupra mortalităţii premature. S-a constatat un risc cu 30% mai mare, indiferent de sex sau perioada de observaţie. Impactul este determinat de starea iniţială de sănătate şi de vârstă, izolarea afectând în mod mai pronunţat, în termeni de moarte prematură, persoanele sub 65 de ani.
Autorii studiului arată că "în mod global, influenţa singurătăţii, obiective sau subiective, asupra mortalităţii premature este comparabilă cu factorii cunoscuţi de deces prematur" (fumat, sedentarism, obezitate). S-au observat efecte fizice (îndeosebi cardiovasculare) şi psihologice (stres, anxietate, depresie), iar situaţiile de izolare necesită sprijin din partea apropiaţilor, dar şi ale colectivităţii pentru a-i face pe oameni să nu mai fie singuri.