Internațional

Chişinăul visează la înarmare

Ziarul de Vrancea
21 apr 2015 275 vizualizări
In prezent, armata Republicii Moldova numără doar 5.300 de militari

Republica Moldova plănuieşte să achiziţioneze tehnologie în domeniul Apărării şi să creeze o nouă bază militară, iar noul Guvern de Chişinău speră să obţină ajutor de la parteneri, relatează Deutsche Welle.
Autorităţile moldovene plănuiesc o modernizare radicală a forţelor armate, a anunţat noul ministru al Apărării Viorel Cibotaru. El aşteaptă asistenţă externă în acest efort. Cibotaru şi-a exprimat speranţa că, în lumina situaţiei geopolitice complicate provocate de războiul civil care devastează Ucraina vecină, partenerii ţării sale vor fi interesaţi de o eficientizare a armatei moldovene. El a făcut acest anunţ într-o perioadă în care bugetul alocat armatei reprezintă 0,3% din PIB şi abia ajunge pentru hrana şi cazarea militarilor.
Chişinăul a prezentat recent sugestii în vederea unei iniţiative NATO care ar putea să conducă la o îmbunătăţire a Apărării, în contextul în care războiul civil din Ucraina s-a apropiat de frontiera cu Republica Moldova.
Ministrul a anunţat totodată că, până în 2018, urmează să fie construită o nouă bază militară, care va "arăta complet diferit faţă de vechile barăci sovietice" rămase de pe vremea URSS. Ţara are nevoie în special de artilerie, a precizat el.
Cibotaru argumentează, de asemenea, că ameninţările reprezentate de conflictul armat din Ucraina au făcut necesară o nouă dezbatere politică despre actualul statut neutru al Republicii Moldova.

Comuniştii nici nu vor să audă

Partidul Comuniştrilor din Republica Moldova (PCRM), pe a cărui susţinere se bazează noul Guvern minoritar al premierului Chiril Gaburici, nu vede cu ochi buni o apropiere de NATO. Vladimir Voronin, fost preşedinte al ţării în perioada 2001-2009 şi liderul comuniştilor moldoveni proruşi, a ameninţat cu retragerea sprijinului acordat Executivului de către formaţiunea sa. În perioada în care a condus ţara, Voronin a redus efectivele militare cu 2.000 de militari, la 6.500, şi a propus inclusiv dizolvarea armatei, pentru a arăta Moscovei că ţara sa este neutră.
Un politolog moldovean, Ion Manole, de la Promo-Lex, un ONG, consideră că o apropiere de NATO este singura posibilitate de garantare a securităţii naţionale. "Republica Moldova este o ţară mică şi nu se poate proteja singură de agresori externi", a declarat el pentru DW.
O problemă majoră este prezenţa a trei armate pe teritoriul moldovean, şi anume armata naţională, cea a regiunii separatiste Transnistria şi a unităţi ruseşti staţionate în această regiune, nerecunoscută internaţional dar care este susţinută de Moscova în mod deschis.
Situaţia în care se află armata moldoveană este considerată deplorabilă.
Forţele armate ale ţării numără 5.300 de militari. Potrivit unor date oficiale, în cazul unei situaţii de urgenţă, aproximativ 700.000 de moldoveni ar putea să fie mobilizaţi la arme, însă criticii se îndoiesc de acest număr. În plus, armamentul este vechi şi se află într-o stare proastă, cea mai mare parte figurând în inventarul fostei armate sovietice. Pe de ală parte, Transnistria are peste 7.500 de militari, ale căror echipamente au fost modernizate cu ajutorul Rusiei. De asemenea, în regiune sunt staţionaţi aproximativ 2.000 de militari ruşi, înarmaţi cu armament modern.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.