Romania, o ţintă prioritară pentru armata Rusiei
Ţările europene care vor găzdui sisteme antirachetă ale NATO vor fi ţinte prioritare ale Rusiei, a avertizat ieri generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ruse. "Puterile non-nucleare care vor găzdui elemente antirachetă au devenit obiective prioritare ale reacţiei militare a Rusiei", atrage atenţia Valeri Gherasimov, potrivit Wall Street Journal, explicând că sistemele antibalistice care vor fi montate în România şi Bulgaria reprezintă o ameninţare pentru ţara sa.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat că planurile Statelor Unite de a instala sisteme antirachetã în ţări europene continuă să fie o sursă de "preocupare gravă" pentru Rusia. "Programul american de apărare antirachetă rămâne o sursă de preocupare gravă. Considerăm aceste acţiuni parte a unui proiect global de a crea riscuri pentru forţele strategice ruse, perturbând echilibrul strategic şi securitatea la nivel regional", a afirmat Lavrov. "Este evident că ameninţarea rachetelor iraniene, folosită ca pretext de SUA şi de alte ţări membre NATO, a fost o cacealma. În pofida unor decizii substanţiale în negocierile pe tema programului nuclear iranian, nu îşi face nimeni iluzii privind revizuirea planurilor antirachetă ale Statelor Unite şi NATO", a explicat şi ministru rus al Apărării, Serghei Şoigu. "Ţările NATO încearcă activ să ocupe spaţiu geopolitic, sporind consistent potenţialul militar în Europa de Est, apropiindu-se de frontierele Rusiei", a continuat el.
La sfârşitul lunii martie, ambasadorul rus în Danemarca, Mihail Vanin, declara că Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a explicat atunci că sistemul antirachetă NATO este pur defensiv şi nu are nimic de-a face cu Rusia.
George Maior: Romania a fost atacată de hackerii ruşi
George Maior, fostul şef al SRI, avertizează într-un articol publicat de Financial Times că Rusia duce de caţiva ani un război tăcut pe teritoriul ţărilor europene prin intermediul spionajului cibernetic. Maior spune că, în afară de SUA, Marea Britanie, Polonia şi România, majoritatea statelor occidentale nu au reacţionat la creşterea activităţii spionajului rus, dar acum e timpul ca NATO şi Europa să contracareze aceste activităţi.
Maior spune că România a fost o ţintă a cyber-spionajului rusesc, alături de SUA, Germania, Estonia, Ucraina şi Georgia. "Ofensiva spionajului rus este dusă cu o determinare şi sofisticare crescute", spune Maior, care adăugă ca în 2013 spionajul rus a vrut să acceseze informaţii secrete din România. "SRI a putut să detecteze şi să blocheze aceste atacuri", a scris Maior. În Europa şi în zona euroatlantică, ofensiva informaţională a Rusiei este condusă cu un grad tot mai ridicat de determinare şi de sofisticare. Este un război inteligent şi modern care merge cu mult dincolo de necesităţile tradiţionale de a cunoaşte intenţiile statelor inamice, care, în opinia preşedintelui rus, Vladimir Putin, includ orice ţară ce se opune ambiţiilor sale expansioniste, potrivit autorului.