Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Pedeapsa cu moartea în 2014: Mai multe condamnări dar mai puţine execuţii

Ziarul de Vrancea
1 apr 2015 297 vizualizări
Au fost aproape cu o treime mai multe condamnări la moarte în 2014 comparativ cu anul precedent dar mai puţine execuţii, a subliniat ieri Amnesty International.

Potrivit raportului anual al organizaţiei non-guvernamentale ce apără drepturile omului, după ce tribunalele din aceste Nigeria şi Egipt au pronunţat condamnări colective, pedepsele cu moartea au atins cifra de 2.466 în întreaga lume. O creştere de 28% faţă de 2013. În schimb, cele 607 execuţii din 2014 reprezintă o scădere cu aproape 22% faţă de anul precedent.
Ca de obicei, aceste cifre nu includ China unde astfel de statistici sunt clasificate drept secret de stat, notează AFP. Dar potrivit Amnesty International, China singură procedează la cele mai multe execuţii faţă de toate celelalte ţări din lume la un loc. Mii de persoane ar fi acolo condamnate la moarte şi executate în fiecare an.
Potrivit raportului, execuţii au avut loc în 22 de ţări în 2014, un număr neschimbat faţă de 2013. Alături de China, Iranul (289 de execuţii recunoscute oficial şi cel puţin 454 nerecunoscute de autorităţi), Arabia Saudită (90), Irak (cel puţin 61) şi Statele Unite (35) figurează în capul clasamentului. Potrivit Amnesty în 1995, execuţii au avut loc în 41 de ţări.
"Cifrele vorbesc de la sine: pedeapsa cu moartea este încet încet lăsată trecutului", estimează Salil Shetty, secretar general al Amnesty International, citat în raport.

"Nu există dovezi că pedeapsa cu moartea descurajează comiterea crimelor"

În ciuda acestei tendinţe pozitive, directoarea Amnesty pentru probleme mondiale, Audrey Gaughran, este îngrijorată de numărul de ţări care au recurs la pedeapsa cu moartea "pentru, spun ele, lupta împotriva terorismului sau criminalităţii violente". "Nu există dovezi că pedeapsa cu moartea descurajează comiterea crimelor sau actelor de terorism faţă de alte forme de pedeapsă ca închisoarea", a declarat ea pentru AFP.
În Egipt, în special, numărul de condamnări la moarte a crescut de la 109 la 509 într-un an. "În cazul proceselor colective, nu sunt respectate normele de corectitudine", potrivit Amnesty, care subliniază că 37 de persoane au fost condamnate la moarte în aprilie şi 183 în iunie.
În Nigeria, numărul de condamnări la moarte a crescut la peste 500, de la 141 în 2013 la 659 în 2014. În special, tribunalele militare au condamnat la moarte aproximativ 70 de soldaţi, acuzaţi de revoltă în conflictul armat cu Boko Haram.
Alte ţări reprezintă de asemenea o problemă, avertizează Amnesty. Pakistanul a reluat execuţiile după atentatul din decembrie 2014 comis de talibani contra unei şcoli din Peshawar, care a făcut 141 de morţi, inclusiv 132 de elevi. Şapte persoane au fost executate în decembrie şi guvernul a promis să execute sute de persoane condamnate la moarte pentru crime legate de terorism. În China, autorităţile au recurs la pedeapsa cu moartea pentru a lupta împotriva tulburărilor din regiunea autonomă uigură Xinjiang. Cel puţin 21 de persoane au fost executate în 2014, în timp ce trei persoane au fost condamnate la moarte într-un proces colectiv desfăşurat pe un stadion în faţa a mii de spectatori, subliniază Amnesty.
În Coreea de Nord, Iran şi Arabia Saudită guvernele continuă să aplice pedeapsa cu moartea pentru a elimina disidenţi politici, adaugă organizaţia. "Este ruşinos că atât de multe state din lume se joacă cu vieţile oamenilor", a deplâns Salil Shetty.


Motoarele de căutare online îi fac pe oameni să se creadă mai inteligenţi decât sunt în realitate

Motoarele de căutare online îi fac pe oameni să se creadă mai inteligenţi decât sunt în realitate, potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii în psihologie de la Universitatea Yale (SUA). Sergey Brin, cofondator al grupului Google, îşi dorea ca "Google să devină a treia jumătate a creierului uman". În loc să facă să crească masa cerebrală, motoarele de căutare online le dau oamenilor iluzia că sunt mai inteligenţi, potrivit acestui studiu ce a fost publicat în luna martie. Potrivit site-ului News Wise, cercetătorii au realizat mai multe experimente pe două grupuri de participanţi. Doar primul dintre cele două grupuri avea acces la internet.
De fiecare dată, obiectivul studiului nu a vizat testarea cunoştinţelor voluntarilor în domenii variate, prin întrebări precum "Cum funcţionează o brichetă Zippo?" şi "Cum se formează o tornadă?", ci a constat în evaluarea încrederii pe care utilizatorii o aveau în capacitatea lor de a răspunde corect la tot felul de întrebări. În fiecare experiment, participanţii care aveau acces la internet au dovedit o încredere mai mare în capacitatea lor de a răspunde la întrebări, chiar şi în cazurile în care nu găseau răspunsurile dorite, deşi au căutat online acele informaţii.
În timpul unui alt experiment, voluntarii care aveau acces la internet credeau că creierele lor erau foarte active, spre deosebire de ceea ce credeau participanţii din grupul de control. Potrivit autorilor studiului, accesul nu la o pagină de internet anume, ci la un motor de căutare online favorizează acest exces de încredere în propriile capacităţi intelectuale.
Aceste concluzii au readus în atenţia opiniei publice controversele apărute după publicarea, în 2008, a unui articol scris de Nicholas Carr - "Google ne face proşti?" -, primul care a atras atenţia internauţilor asupra efectelor cognitive pe care le generează dependenţa de motoarele de căutare online.


O înregistrare video prezintă ultimele momente ale avionului Germanwings

O înregistrare de câteva secunde, realizată înaintea prăbuşirii zborului 4U 9525 al companiei Germanwings şi recuperată de la locul accidentului de o sursă apropiată anchetei, confirmă datele recuperate din una dintre cutiile negre ale avionului Airbus A320, relatează Paris Match.
Provenienţa înregistrării - un telefon mobil - nu lasă loc de îndoială. Scena este atât de haotică, încât nu se distinge nimeni dar ţipetele pasagerilor arată că aceştia erau perfect conştienţi de ce se întâmpla. Se aud voci care strigă "Dumnezeule" în mai multe limbi. Se aud, de asemenea, de cel puţin trei ori, lovituri metalice care sugerează că pilotul încearcă să deschidă uşa carlingii cu un obiect greu. Spre final, după un zguduit puternic, ţipetele se intensifică. Apoi nu se mai aude nimic.
Această versiune a ultimelor minute de zbor ale avionului Germanwings este susţinută şi de o altă sursă la care Paris Match a avut acces şi anume datele recuperate de la una dintre cutiile negre, care înregistrează sunetele şi conversaţiile din cabina de pilotaj.


Vârsta reală poate fi determinată prin scanarea chipului

Cercetătorii de la Academia de Ştiinţe din China au creat un dispozitiv de imagistică 3D care permite determinarea vârstei biologice a unei persoane prin simpla scanare a chipului acesteia, se afirmă într-un studiu publicat în revista Nature. Cercetătorii chinezi au analizat fotografii cu chipurile unui număr de 300 de persoane, cu vârstele cuprinse între 17 şi 77 de ani, pentru "a construi o hartă care dezvăluie felul în care chipul uman se modifică pe parcursul vieţii". Această analiză a permis cercetătorilor să observe felul în care corpul unei persoane îmbătrâneşte şi i-a ajutat pe savanţii chinezi să înţeleagă mai bine cum să trateze îmbătrânirea precoce.
"Gura devine mai mare, iar nasul mai mare. Colţurile ochilor cad. Chipul îşi pierde fineţea, devine mai gras, din cauza grăsimii subcutanate, iar întregul ansamblu se prăbuşeşte, după ce gravitatea începe să se manifeste asupra colagenului şi a elastinei din piele", spun autorii studiului.
"Nu mă aşteptam la schimbări atât de remarcabile odată cu înaintarea în vârstă, nici ca aceste imagini 3D să fie un biomarker atât de precis pentru vârsta biologică", a explicat profesorul Jing Dong, coordonatorul studiului. "Aceste schimbări s-au dovedit a fi la fel de fiabile precum cei mai fiabili dintre markerii biologici".
Potrivit The Time, acest dispozitiv 3D ar putea, dincolo de simpla detectare a onestităţii pacienţilor, să aducă o serie de ameliorări în domeniul sănătăţii. "Dispozitivul ar putea avea implicaţii importante în evaluarea bolilor asociate cu înaintarea în vârstă şi pentru dezvoltarea unor tratamente personalizate cu scopul de a ameliora vieţile pacienţilor şi sănătatea lor", afirmă aceeaşi publicaţie.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.