Internațional

Presa rusă, şocată de asasinarea opozantului Boris Nemţov

Ziarul de Vrancea
2 mar 2015 260 vizualizări
Ziariştii de la Moscova au devenit mai curajoşi după ce mii de moscoviţi au participat la un marş în memoria fostului opozant n "Ne-am trezit într-o altă ţară", a titrat cotidianul Vedomosti

La o zi după marşul în memoria lui Boris Nemţov, care a reunit zeci de mii de persoane duminică la Moscova, presa rusă se afla ieri sub şocul morţii opozantului şi fostului vicepremier rus, asasinat vineri seara în apropiere de Kremlin. "Reacţiile la asasinarea lui Boris Nemţov sunt extraordinare, pe măsura acestui om", scria ieri cotidianul Kommersant, care vede în moartea opozantului "moartea politicii".
Zeci de mii de persoane — 70.000, potrivit organizatorilor — au participat duminică la Moscova la un marş de comemorare a lui Nemţov, un număr care aminteşte prin amploarea sa de marile manifestaţii organizate în 2011 şi 2012 împotriva preşedintelui Vladimir Putin. Moartea sa "constituie o barieră psihologică pe care Rusia a trecut-o" şi, de aceea, "nu va mai fi niciodată la fel", avertizează cotidianul financiar Vedomosti. "Mulţi oameni au spus după asasinat: «Ne-am trezit într-o altă ţară»'', subliniază ziarul, care a numit manifestaţia în memoria lui Nemţov drept "Marşul împotriva fricii".

În loc de Maidan, Rusia a obţinut un Donbas

Deşi autorităţile susţin că vor studia toate pistele pentru a-i găsi pe ucigaşi, unele media acuză "climatul de frică" instaurat de Kremlin în Rusia. "De o lungă perioadă de timp — de cel puţin un an — trăim într-o ţară unde disidenţa este asimilată trădării, pentru care poţi fi ucis", denunţă Vedomosti, care subliniază că "războiul, ca orice crimă la comandă, este uşor de pornit, dar mult mai greu de oprit".
Publicaţia de opoziţie Novaia Gazeta, care publică un interviu realizat cu Boris Nemţov în aprilie, aminteşte că opozantul rus primea cu regularitate ameninţări cu moartea, dar nu credea însă că aşa ceva se poate întâmpla. "Ei bine, da, ei pot: nu cred că pot să mă omoare, dar cu siguranţă mă pot trimite la închisoare", afirmase Nemţov, care se declarase "imunizat" în faţa acestor ameninţări. În opinia acestei publicaţii, în loc de Maidan — mişcarea politică care a condus acum un an la destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici la Kiev — "Moscova a obţinut un Donbas", regiune din estul Ucrainei sfâşiată de un conflict armat între separatişti proruşi şi armata ucraineană.
În schimb, cotidianul popular Komsomolskaia Pravda scrie că nu crede că această crimă este motivată politic. "Cine ne omoară aici din motive pur politice? Nu suntem în Ucraina (...) Pentru bani, se ucide. Pentru politică, nu", susţine ziarul. Dar, potrivit Novaia Gazeta, rezultatul este acelaşi: "Asasinarea lui Nemţov este un punct fără întoarcere, o destabilizare radicală a situaţiei politice în Rusia, ale cărei consecinţe sunt încă inimaginabile".
Repercusiunile asasinării lui Nemţov ar putea afecta până şi politica externă a Rusiei, iar uciderea opozantului rus ar putea să "devină un argument solid în favoarea partizanilor unei politici mai dure faţă de Moscova", potrivit Kommersant.

Oficial de la Bruxelles: Nemţov, victima sistemului construit de Putin

Pe de altă parte, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Elmar Brok a declarat că Boris Nemţov a fost ucis din cauza intenţiei sale de a publica un raport cu privire la prezenţa trupelor ruse în estul Ucrainei. Responsabil de asasinarea lui Nemţov este sistemul construit de preşedintele Vladimir Putin, consideră el. Brok a spus că l-a cunoscut personal pe Boris Nemţov, cu care se întâlnea în mod regulat la Moscova, Bruxelles şi Strasbourg. "Un om foarte deschis (...). A fost un far pentru mişcarea de opoziţie, pentru că ştia foarte bine ce face, avea experienţă şi curaj", a menţionat europarlamentarul. "Oriunde mergea, era primit", a adăugat el. Anterior, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat că politicianul rus de opoziţie a fost ucis pentru că intenţiona să facă publice dovezi privind implicarea Rusiei în conflictul separatist din Ucraina.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.