MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Chiril Gaburici, noul premier al Republicii Moldova
Republica Moldova are un nou Guvern, după ce programul şi Cabinetul prezentate ieri de noul premier Chiril Gaburici au primit votul a 60 de deputaţi. În favoarea Guvernului Gaburici au votat deputaţii PDM, PLDM şi PCRM, potrivit presei moldovene. Fostul premier Iurie Leancă şi Liliana Palihovici nu au votat, potrivit Unimedia. Din noul Cabinet fac parte 15 miniştri. Potrivit Constituţiei moldovene, şeful statului numeşte Guvernul ulterior, membrii Executivului urmând să depună jurământul faţa preşedintelui în cel mult trei zile de la votul Parlamentului. Guvernul începe să-şi exercite atribuţiile din ziua învestirii. Iurie Leancă a declarat după şedinţa Parlamentului că votul reprezintă un pas înapoi în privinţa orientării europene a ţării. "Negocierile au fost dificile. Toate cele trei partide poartă vina. Nu cred că PCRM s-a schimbat". "PCRM se răzbună pe partidele care l-au dat jos de la putere", a avertizat fostul premier. "Nu am votat un guvern minoritar astăzi (miercuri)", a declarat Leancă, exprimându-şi speranţa că "noul Guvern ma menţine un curs ascendent".
Liderul liberal-democrat a mai declarat că nu a luat o decizie cu privire la plecarea sa din partid sau nu, anunţând că mai întâi se va consulta cu alegătorii. Liderul comunist Vladimir Voronin a anunţat în parlament că formaţiunea sa va susţine noul Guvern.
Concentrarea pe consumul de fibre ajută la pierderea în greutate
Un regim alimentar permisiv, cum ar fi concentrarea pe creşterea aportului de fibre, ar putea avea efecte mai bune decât o dietă mai restrictivă, precum cea care presupune reducerea aportului de grăsimi saturate, potrivit cercetătorului şef Yunsheng Ma, de la University of Massachusetts Medical School din Worcester, Marea Britanie. "Am ales fibrele dietetice pentru că exercită beneficii clinice la nivelul mai multor componente ale sindromului metabolic, inclusiv circumferinţa taliei, homeostaza lipidelor şi a glucozei, controlul nivelului de insulină, pe lângă greutatea corporală şi reglarea anumitor markeri inflamatori", a declarat Yunsheng Ma.
Pentru noul studiu, Ma şi coautorii au împărţit în două grupe 240 de adulţi obezi cu sindrom metabolic. Una dintre grupe a urmat dieta recomandată de American Heart Association (AHA), iar cealaltă avea ca scop consumul a minimum 30 de grame de fibre pe zi. Circa 25% dintre adulţi, la nivel mondial, suferă de sindrom metabolic, care include simptome precum o talie mare, hipertensiune, glicemie mare, nivel scăzut al colesterolului HDL, niveluri crescute ale trigliceridelor, care cresc riscul de boli cardiovasculare şi diabet.
Dieta AHA recomandă ca adulţii să consume zilnic 25 până la 30 de grame de fibre pe zi, din alimente precum legumele şi cereale integrale, în condiţiile în care consumul mediu în Statele Unite ale Americii este de 15 grame de fibre pe zi. Regimul alimentar AHA cere o creştere a aportului zilnic de fructe şi legume, cereale integrale şi alimente bogate în fibre şi proteine slabe, reducând consumul de zahăr, sodiu, alcool, grăsimi saturate şi trans, colesterol şi includerea peştelui în dietă, de două ori pe săptămână. Persoanele participante la studiu în grupa AHA au primit recomandări personalizate referitoare la numărul de calorii şi cantitatea de grăsimi saturate consumată. După un an de la debutul studiului, persoanele din ambele grupe au pierdut în greutate.
Persoanele din grupa cu dieta bogată în fibre au pierdut, în medie, două kilograme, comparativ cu 2,6 kilograme în medie în cazul grupei AHA.
Dintele unui melc marin, cel mai rezistent material biologic
Pânza de păianjen ar putea să piardă poziţia de lider în topul celor mai rezistente materiale biologice cunoscute, deoarece oamenii de ştiinţă britanici au descoperit de curând că dintele unui anumit melc marin prezintă un grad de rezistenţă mai mare. Cercetătorii britanici au descoperit că Patella algira - o specie de melci marini cu cochilii conice - prezintă dinţi cu structuri atât de puternice încât acestea, dacă vor fi copiate, ar putea fi folosite de oameni pentru a fabrica automobile, bărci şi avioane. "Până acum, am crezut că pânza de păianjen era cel mai puternic material biologic din lume, datorită rezistenţei deosebite şi potenţialelor aplicaţii ale sale, care variază de la veste antiglonţ la echipamente electronice pentru computere", a declarat Asa Barber, profesor la Facultatea de Inginerie de la Universitatea Portsmouth. "Însă acum am descoperit că dinţii acestor melci marini prezintă un grad de rezistenţă potenţial superior", a adăugat ea. Cercetătorii britanici au examinat în detaliu comportamentul mecanic al dinţilor acelor melci marini, cu ajutorul unui microscop de forţă atomică, un instrument bazat pe o metodă ce implică descompunerea materialelor până la nivelul atomilor. Ei au descoperit astfel că dinţii analizaţi conţin un mineral foarte rezistent, denumit goetit, care se acumulează în dinţii acelor melci marini. "Melcii Patella algira au nevoie de dinţi extrem de puternici pentru a se fixa pe suprafeţele stâncoase şi pentru a extrage alge din rocă pentru a se hrăni în timpul fluxului. Am descoperit că fibrele de goetit au exact mărimea potrivită pentru a genera un compozit cu o structură extrem de puternică", a precizat Asa Barber.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
