Rusia ar putea ataca una din ţările baltice pentru a testa NATO
Vladimir Putin are ambiţii care merg dincolo de Ucraina şi ar putea ataca unul din statele baltice pentru a testa solidaritatea NATO, a afirmat fostul secretar general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, citat vineri de ziarul britanic The Daily Telegraph. "El vrea să meargă dincolo de Ucraina. Putin vrea să redea Rusiei poziţia sa de mare putere. Există o mare probabilitate ca el să intervină în regiunea Baltică pentru a testa articolul 5 al NATO", a declarat Rasmussen.
Articolul 5 din Tratatul Alianţei Nord-Atlantice stipulează că un atac armat împotriva uneia din ţările membre "va fi considerat un atac îndreptat împotriva tuturor părţilor". Şi, în consecinţă, acestea vor sprijini "partea sau părţile atacate", inclusiv prin forţă dacă va fi necesar, aminteşte AFP. "Putin ştie că el va fi învins dacă va trece linia roşie şi atacă un aliat al NATO. Dar el este un specialist al războiului hibrid", combinând diferite tipuri de operaţiuni pentru a destabiliza un stat, a mai declarat Rasmussen.
Rezerviştii ruşi, chemaţi la arme
Preşedintele Rusiei a semnat joi un decret privind convocarea rezerviştilor la centrele de antrenament pe anul 2015, decizie ce intervine pe fondul deciziei NATO de a-şi consolida capacităţile pe flancul său estic. Documentul a intrat în vigoare din momentul semnării şi a fost dat publicităţii pe portalul informaţiilor oficiale Garant.ru. Rusia convoacă anual rezerviştii, iar problemele de organizare şi de desfăşurare a exerciţiilor de formare şi antrenament militar sunt reglementate prin dispoziţii speciale.
De data aceasta, decretul preşedintelui rus privind convocarea rezerviştilor intervine pe fondul demersurilor diplomatice intense pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei, unde situaţia s-a deteriorat semnificativ în ultimele săptămâni.
Cu doar două zile în urmă, înaintea vizitei de joi în capitala ucraineană a preşedintelui Franţei, Francois Hollande, şi a cancelarului german Angela Merkel, şeful statului ucrainean Petro Poroşenko declarase într-un interviu pentru El Pais că nu exclude instaurarea legii marţiale în ţară, după ce Kievul a instituit recent starea de urgenţă în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk şi starea de alertă maximă pe întreg teritoriul Ucrainei. Poroşenko a exclus posibilitatea desfăşurării unei forţe de menţinere a păcii în estul Ucrainei, fie ea rusă sau internaţională. "Nu avem nevoie de forţe de ocupaţie şi nu există niciun motiv pentru desfăşurarea unei forţe de menţinere a păcii. Ucraina poate şi singură să-şi controleze graniţa", a afirmat tranşant preşedintele ucrainean.
Rusia îşi testează noile arme în conflictul din Ucraina
Estul Ucrainei a devenit un teren de testare a noilor capacităţi militare ale Rusiei, susţine analistul Keir Giles, de la Centrul pentru Studierea Conflictelor din Oxford. De la războiul din Georgia, în urma căruia generalii ruşi au fost profund îngrijoraţi de performanţele trupelor lor în unele aspecte cheie cum ar fi războiul modern, Rusia şi-a reechipat şi reantrenat militarii pentru a face faţă acestor deficienţe şi a încercat să reducă diferenţa faţă de armatele occidentale. Rezultatele pot fi văzute acum în estul Ucrainei, susţine analistul.
Armata ucraineană nu a trecut prin acelaşi proces intensiv de modernizare şi suferă efectele, confruntându-se cu cele mai noi arme şi sisteme furnizate de Rusia. Două exemple cheie sunt folosirea UAV (dronelor) pentru supraveghere şi urmărire şi folosirea războiului electronic.
Ambele tehnologii au fost identificate ca slăbiciuni ale forţelor ruse în 2008 şi ambele s-au dezvoltat intens de atunci. În prezent, ele sunt folosite la scară largă în estul Ucrainei, punând forţele guvernamentale într-un mare dezavantaj. Forţele ucrainene duc lipsă de sisteme de comunicare sigure. Prin urmare, comunicaţiile lor sunt supuse bruiajului şi deseori îşi dezvăluie localizarea. Ca urmare, ele devin ţinte ale bombardamentului artileriei ruseşti, care foloseşte inclusiv rachete Grad şi alte sisteme mai puternice.
Forţele ucrainene sunt, de asemenea, surclasate de tancurile care vin din Rusia. Nu numai că acestea sunt mai moderne decât cele ucrainene, ci Kievul duce lipsă de arme capabile să pătrundă blindatele.
Pierderea unor avioane ucrainene în zonele de onflict arată cât de bine echipate sunt forţele separatiste susţinute de Rusia pentru apărarea antiaeriană. Acestea deţin nu numai rachete Buk, ci şi alte tipuri precum Strela, pentru folosire la altitudine joasă şi pe o rază scurtă de acţiune, precum şi o serie de lansatoare de rachete de umăr.
