NATO construişte baze militare în Romania
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, ieri, că noua forţă de reacţie rapidă a Alianţei va fi formată din circa 5.000 de militari. El a precizat, înaintea reuniunii miniştrilor apărării din statele membre, că una dintre deciziile care vor fi luate se referă la creşterea de la 13.000 la 30.000 a numărului militarilor din forţa de răspuns a Alianţei (NATO Response Force). Jens Stoltenberg a mai anunţat că miniştrii apărării vor discuta despre capacităţile logistice ale unei noi forţe de reacţie rapidă a NATO, în urma deciziilor luate la summitul din Ţara Galilor, din septembrie anul trecut. Această forţă, denumită "Spearhead Force", va fi un "vârf de lance" format din trupe de răspuns imediat, din care vor face parte aproximativ 5.000 de militari, cu o capacitate de reacţie foarte rapidă, de cel mult două zile. Spearhead Force urmează să devină operaţională din 2016. Secretarul general al NATO a specificat că aceste măsuri sunt urmare a "agresiunilor sporite exercitate de Rusia asupra Ucrainei".
El a mai spus că vor fi înfiinţate şase puncte de comandă şi control în ţările din flancul estic al Alianţei, iar unul dintre aceste puncte ar putea fi în România. În cadrul acestora, vor fi unităţi care vor face legătura între trupele de apărare naţională şi forţele mulţinaţionale ale NATO. "Vor realiza planificări, vor organiza exerciţii şi vor fi importante pentru a putea conecta forţele naţionale cu întăririle oferite de trupele NATO. Încercăm să dezvoltăm punctul de comandă multinaţional din zona nord-est din Szczecin (n.r. - bază NATO din Polonia) şi încercăm, totodată, să dezvoltăm ceva similar sau paralel în partea de est a Alianţei", a adăugat secretarul general al NATO.
Nu există un risc imediat pentru Romania din partea Rusiei
Jens Stoltenberg a mai afirmat că nu există încă un risc imediat pentru România şi Bulgaria din partea Rusiei, dar că acţiuni agresive ale acesteia sunt nu doar în Ucraina, ci şi în Republica Moldova şi Georgia. "Acţiunile noastre sunt răspunsuri atât pentru problemele cauzate de Rusia în est, anexând cu forţa o parte din altă ţară, cum este Crimeea, destabilizând estul Ucrainei, plus ceea ce am văzut deja în Georgia şi Moldova, dar este şi un răspuns la ceea ce am văzut în Africa de Nord sau în Orientul Mijlociu. Principalul ţel pe viitor este să fim siguri că NATO va fi capabilă să ne apere pe toţi de aceste ameninţări", a afirmat Jens Stoltenberg.
El a mai spus că în cadrul întâlnirii Comisiei NATO - Georgia s-a stabilit ca în viitorul apropiat să fie înfiinţat un centru de antrenament comun în Tbilisi, unde trupele NATO, cele georgiene şi alte trupe ale naţiunilor partenere ale Alianţei să se poată antrena şi realiza exerciţii împreună.
Britanicii preiau comanda
Marea Britanie va juca un rol de conducere în Forţa de reacţie rapidă a NATO din Europa Centrală şi de Est, urmând să trimită trupe în comandamentele regionale din România şi Polonia, anunţat ieri ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon. Marea Britanie va trimite 1.000 de militari şi patru avioane de vânătoare de tip Typhoon pentru noua Forţă de reacţie rapidă, a precizat Fallon. "Marea Britanie va deţine comandamentul Forţei de reacţie rapidă în anul 2017, iar ulterior prin rotaţie", a explicat Fallon, precizând că militari britanici vor fi trimişi la comandamentele regionale din România şi Polonia. Patru avioane de vânătoare Typhoon vor participa la misiuni de patrulare aeriană în perimetrul Mării Baltice.