MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Sistemul american antirachetă nu poate face faţă rachetelor ruseşti
Sistemul de apărare antirachetă al SUA nu poate face faţă rachetelor strategice ruseşti, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin, responsabil de industria militară în guvernul de la Moscova. "Nici acum şi nici chiar în perspectivă, sistemul de apărare antirachetă al SUA nu va putea să stopeze sau să pună la îndoială potenţialul strategic al Rusiei", a spus Rogozin, refuzând totuşi să facă vreo precizare cu privire la caracteristicile rachetelor strategice ruseşti. "Cu trei ani în urmă se făceau multe ironii cu privire la starea complexului nostru militar-industrial şi toată lumea considera că putem să confecţionăm, în cel mai bun caz, doar cratiţe. Situaţia s-a schimbat acum. SUA sunt deja în mod real preocupate de planurile noastre de reînzestrare a armatei", a afirmat Rogozin. "Acestea nu sunt doar nişte proiecte, ci volume concrete, a căror calitate tehnică creşte de la an la an", a adăugat el.
Numai în 2014, Rusia a fabricat 170 de avioane militare, 289 de elicoptere, 87 de nave, vase şi echipamente maritime, cinci submarine, dintre care două destinate exportului în Vietnam, a precizat vicepremierul rus. "Am lansat în spaţiu în 2014 circa 80 de aparate cosmice, am efectuat 52 de lansări de pe teritoriul Rusiei şi de pe Baikonur. Şi ....zeci de rachete balistice intercontinentale. Fără a lua în considerare producţia de puşti automate, mitraliere, muniţie — tot ce este necesar pentru forţele armate", a afirmat el. Rogozin a mai spus că sancţiunile occidentale ar fi fost gândite pentru a reduce dramatic nivelul de trai în Rusia şi a provoca revolta populaţiei faţă de actualele autorităţi de la Kremlin.
Cel mai mare gheţar din Antarctica estică se topeşte în ritm accelerat
Cel mai mare gheţar din Antarctica orientală, a cărui dispariţie ar putea să genereze o creştere de şase metri a nivelului mărilor, a început să se topească într-un ritm accelerat, din cauza creşterii temperaturii din oceane, au declarat ieri oamenii de ştiinţă australieni.
Gheţarul Totten, care are o lungime de 120 de kilometri şi o lăţime de peste 30 de kilometri, era considerat până acum ca fiind situat într-o zonă scutită de curenţii calzi, în care gheaţa este foarte stabilă şi prezintă puţine variaţii. Întorcându-se dintr-o expediţie organizată la faţa locului, cercetătorii australieni au precizat că apa din jurul gheţarului s-a dovedit a fi mai caldă decât se aşteptau ei şi că gheţarul riscă să se topească pe dedesubt. "Ştiam deja, graţie unor date din satelit, că gheţarul pierde în grosime, dar nu cunoşteam motivul", a declarat Steve Rintoul, şeful expediţiei. Temperatura apelor din jurul gheţarului era cu aproximativ 1,5 grade mai ridicată decât în alte zone explorate cu ocazia acelei expediţii în Antarctica în timpul verii australe.
Gheţarul Totten nu se va topi însă de pe o zi pe alta şi nu va provoca o creştere brutală a nivelului oceanelor, a precizat acelaşi cercetător. El a subliniat însă faptul că această descoperire este importantă pentru a calcula mai bine impactul pe care modificarea temperaturii oceanice îl are asupra calotelor glaciare.
Procurorii cer 26 de ani de închisoare pentru comandantul navei Costa Concordia
Parchetul Italiei a solicitat condamnarea la 26 de ani de închisoare a lui Francesco Schettino, comandantul vasului de croazieră Costa Concordia, naufragiat în ianuarie 2013 într-un incident soldat cu 32 de morţi. "Nu ar fi o pedeapsă exagerată", a declarat în instanţă procurorul Maria Navarro.
Francesco Schettino, 54 de ani, a devenit o persoană detestată în Italia după ce presa a relatat că a abandonat nava care era pe cale să se scufunde, la bordul căreia erau 4.200 de oameni. Schettino a minimizat responsabilitatea, afirmând că a fost informat greşit de restul membrilor echipajului.
Vasul de croazieră Costa Concordia a lovit stânci şi s-a scufundat parţial, pe 14 ianuarie 2013, lângă Insula Giglio, situată în Marea Tireniană.
Sute de moldoveni au cerut în stradă un procuror general străin
Sute de cetăţeni moldoveni au manifestat duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, pentru a protesta faţă de "coaliţia monstruoasă" formată de PLDM şi PD şi susţinută de comunişti, cerând în acelaşi timp un procuror general străin, relatează PRO TV Chişinău. Manifestanţii au cerut anularea acordului de guvernământ semnat vineri, scandând "Jos comuniştii", "Împotriva acestei coaliţii monstruoase PD-PLDM, care a readus la putere comuniştii", "Voronin, Filat şi Lupu s-au unit cu toţi tâlharii şi toţi bandiţii", "Cum aţi promis cu Europa şi acum v-aţi răzgândit?".
Majoritatea celor veniţi la manifestaţie erau supăraţi pe democraţi pentru că nu au vrut să accepte un procuror general cetăţean străin, aşa cum au propus partidele europene. "O coaliţie fără PD", "Jos Lupu, Jos Plahotniuc", au strigat aceştia.
Oamenii adunaţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale au cerut un procuror general din străinătate. "În fruntea procuraturii un Vlad Ţepeş", au scandat protestatarii. Manifestanţii au declarat că, dacă politicienii nu vor da curs solicitărilor lor, ar trebui organizate alegeri anticipate. Participanţii la protest şi-au amintit şi de promisiunile liberal-democraţilor. "Vlad Filat ne-a promis Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti şi acuma se pupă cu comuniştii", au afirmat ei.
Protestul a fost organizat de mişcarea "Tinerii Moldovei", care pledează pentru unirea Republicii Moldova cu România, însă la manifestaţie nu au venit doar membrii acesteia. Oamenii s-au mobilizat pe reţelele de socializare, unde a fost lansat anunţul privind organizarea mitingului. Potrivit poliţiei, au participat aproximativ 400 de persoane.
Liderii Partidului Liberal-Democrat (PLDM) şi Partidului Democrat (PD) au anunţat vineri, în timpul şedinţei extraordinare a Parlamentului, formarea unei coaliţii de guvernare minoritare. Astfel, în Parlament, adoptarea legilor nu va putea fi posibilă fără susţinerea Partidului Comuniştilor (PCRM) sau a altor formaţiuni politice.
