MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Creştere istorică de popularitate pentru Hollande după atentatele din Franţa
Niciodată până în prezent nu a fost înregistrat un progres atât de important de institutul de sondaje Ifop, a declarat Frédéric Dabi, care conduce unul dintre departamentele institutului. Premierul francez Manuel Valls a câştigat 17 puncte, ajungând la 61 la sută cotă de popularitate, superioară celei de la preluarea funcţiei, în aprilie 2014.
Acest sondaj a fost realizat în perioada 16-17 ianuarie, adică după atentatele jihadiste soldate cu moartea a 17 persoane la Paris şi după manifestaţiile din Franţa de la 11 ianuarie împotriva acestor acte, care au reunit aproximativ patru milioane de persoane.
Şeful statului şi premierul sunt foarte clar creditaţi pentru modul în care au gestionat această criză, afirmă Dabi. "Este un fenomen rar în istoria barometrelor de opinie", a adăugat expertul. "Singurul caz analog este François Mitterand care a câştigat 19 puncte în momentul războiului din Golf în perioada ianuarie-martie 1991". La întrebarea "aprobaţi sau dezaprobaţi acţiunea lui François Hollande ca preşedinte al Republicii?", 40 la sută dintre persoanele intervievate au răspuns pozitiv, faţă de 19 la sută în decembrie 2014. Numărul celor care dezaprobă a scăzut la 59 la sută. Aceeaşi întrebare pentru Manuel Valls, în calitate de premier, a primit 61 la sută răspunsuri pozitive, o creştere de 17 puncte, în timp ce proporţia celor care dezabrobă acţiunile sale a scăzut cu 16 puncte, la 39 la sută.
Utilizarea exagerată a îngrăşamintelor artificiale va distruge viaţa pe Terra
Profesorul Stephen Carpenter, directorul Centrului de Limnologie (hidrobiologia apelor dulci) al universităţii statului Wisconsin din oraşul Madison, a criticat utilizarea exagerată a îngrăşamintelor artificiale precum cele fosfatice şi azotoase pentru faptul că acestea depăşesc "limitele planetare" care permit existenţa vieţii pe Pamânt. "Începem să atingem şi să trecem dincolo de limitele biofizice care îngăduie existenţa civilizaţiei umane, aşa cum o cunoaştem", susţine Carpenter.
Pământul reprezenta un mediu de viaţă mult mai bun în epoca holocenului (ultima perioadă a erei cuaternare) pentru că atunci civilizaţia a îmbunătăţit viaţa omului şi a dus la o dezvoltare mai rafinată în domeniile social, politic şi religios. "Tot ceea ce este important pentru civilizaţie" — spune Carpenter — "s-a petrecut înainte de 1914". Dezvoltarea agriculturii, înălţarea şi declinul Imperiului Roman, revoluţia industrială au fost unele dintre cele mai bune fenomene care s-au întâmplat în lumea noastră, dar numai pâna acum circa o sută de ani, când activităţile omului au început să distrugă planeta, consideră sursa citată de thewestsidestory.net.
Profesorul Carpenter şi echipa sa de cercetatori au examinat problema încălzirii globale datorate emisiilor de carbon şi impactul acesteia, modul în care aceasta afectează creşterea nivelului mărilor şi pierderea diversităţii, printre altele. Ei au descoperit că "noi, oamenii, am determinat schimbarea amplă a ciclurilor naturale ale azotului şi fosforului mult mai mult decât oricare alt fenomen", creşterea fiind de ordinul a 200 până la 300 la sută.
Spre deosebire de aceasta, creşterea carbonului a fost de numai 10-20 la sută, însă a stârnit o adevărată zarvă în privinţa climei, a mai spus sursa citată.
Cercetătorii au declarat că folosirea fosforului şi azotului artificial pentru sporirea producţiei agricole în SUA nu este necesară pentru că pământul conţine deja o bogăţie de substanţe nutritive care favorizează recoltele-record. Folosirea excesivă a acestor elemente pe terenuri unde ele sunt deja abundente are un impact asupra planetei Pamânt, determinând incapacitatea ei de a susţine viaţa dincolo de limitele planetare.
Întrucât fosforul şi azotul nu au o distribuţie egală în sol, concentraţia este mai bogată în Statele Unite decât în Africa. De aici şi problemele pe care le au africanii în producerea hranei fără sprijinul îngrăşamintelor artificiale. "Sunt unele părţi ale lumii care sunt suprapoluate cu azot şi fosfor, precum şi alte părţi unde oamenii nu dispun de cantităţile necesare pentru a produce hrana de care au nevoie", spune savantul.
Aproape un milion de ceceni a manifestat împotriva caricaturilor cu profetul Mahomed
Sute de mii de persoane au manifestat ieri la Groznîi, capitala Ceceniei, împotriva publicării caricaturilor cu profetul Mahomed, la 12 zile după atentatul de la redacţia revistei satirice franceze Charlie Hebdo. Scandând "Allah Akbar" (Allah este mare), mulţimea agita pancarte şi banderole cu inimi roşii şi cu inscripţii în arabă prin care îşi proclama iubirea faţă de profetul Mahomed. Au fost "peste 800.000" de protestatari, a declarat Ministerul rus de Interne, în timp ce autorităţile locale, citate de agenţiile ruseşti, au evocat "un milion de manifestanţi. Numărul persoanelor care au participat la manifestaţie la apelul liderului cecen Ramzan Kadîrov este însă greu de estimat cu precizie, în condiţiile în care Cecenia are o populaţie oficială de 1,2 milioane de persoane, iar Groznîi are 220.000 de locuitori. "Aceasta este o manifestaţie împotriva celor care insultă religia musulmană", a declarat în faţa protestatarilor Ramzan Kadîrov, lângă moscheea gigantică pe care a construit-o în centrul oraşului Groznîi în memoria tatălui său, Ahmad Kadîrov, ucis în 2004 într-un atentat. "Nu vom permite nimănui să insulte numele profetului", a continuat el, făcând referire la caricaturile cu Mahomed publicate de Charlie Hebdo.
Kadîrov, care conduce Cecenia cu o mână de fier, a făcut apel la "o manifestaţie populară şi solidară" împotriva desenelor cu Mahomed, cerându-le musulmanilor din republicile vecine, Inguşetia şi Daghestan, să se alăture mişcării. Kadîrov i-a descris anterior pe autorii caricaturilor cu Mahomed drept "persoane fără valori spirituale şi morale". El l-a calificat de asemenea pe fostul oligarh rus Mihail Hodorkovski, care a cerut presei ruse să publice caricaturi cu profetul, drept "inamic al tuturor musulmanilor".
Dacă Rusia a salutat iniţial marşul istoric organizat pe 11 ianuarie la Paris împotriva terorismului, presa şi oficialii ruşi s-au delimitat ulterior de solidaritatea mondială faţă de atentatul din 7 ianuarie de la Charlie Hebdo, care s-a soldat cu 12 morţi.
Circa 700 de militari ruşi au pătruns în Ucraina
Aproximativ 700 de militari ruşi au pătruns ieri pe teritoriul Ucrainei, a acuzat Administraţia prooccidentală de la Kiev. "Luni dimineaţă, două grupuri de militari ai Federaţiei Ruse au traversat frontiera, intrând în Ucraina", a afirmat Andrei Lisenko, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene. "Fiecare grup era format din 300 - 350 de militari", a adăugat oficialul ucrainean, precizând că Rusia încearcă astfel să îi ajute pe insurgenţii proruşi.
Kievul şi NATO au acuzat Rusia multe ori că a trimis militari pentru susţinerea insurgenţilor separatişti din estul Ucrainei. Moscova a dat asigurări că nu a trimis militari în Ucraina. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu cel puţin 4.800 de morţi.
Potrivit estimărilor serviciilor de informaţii ucrainene, peste 8.500 de militari ruşi erau, pe 15 ianuarie, în estul Ucrainei.
