MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Catastrofa care a adus pacea
Tsunamiul care a devastat în urmă cu zece ani provincia indoneziană Aceh a deschis calea păcii în această regiune devastată de 29 de ani de conflict armat între separatişti şi forţele guvernamentale, relatează AFP. Situată în nordul insulei Sumatra, Aceh se afla într-o situaţie deplorabilă, cu o infrastructură distrusă de anii de lupte armate şi o populaţie în pragul disperării, în momentul producerii catastrofei din 26 decembrie 2004.
Rebelii din Mişcarea pentru un Aceh liber (GAM) luptau de la înfiinţarea acestei organizaţii, în 1976, pentru independenţa provinciei islamiste, denunţând distribuirea "nedreaptă" a resurselor naturale importante din regiune de către Guvern. Aceh era patrulată de armata indoneziană şi izolată de restul lumii în timpul acestei gherile care s-a soldat cu aproximativ 15.000 de morţi, majoritatea civili. Imediat după tsunami provocat de un seism cu magnitudinea de peste 9 grade produs în adâncurile Oceanului Indian, asupra provinciei Aceh s-a aşternut liniştea.
Abia după câteva zile a fost dezvăluită amploarea pagubelor: aproape 170.000 de morţi în Indonezia, majoritatea în Aceh, care semăna cu un câmp de luptă. În total, peste 220.000 de persoane au murit în ţările de la Oceanul Indian. Catastrofa a generat o mobilizare internaţională de proporţii şi a constrâns Indonezia să deschidă porţile Aceh angajaţilor umanitari. O altă consecinţă indirectă a valului seismic a fost aceea că rebelii au renunţat la revendicarea independenţei totale, în schimbul unei autonomii mai mari. "Este clar că acest tsunami a grăbit procesul de pace", declară analistul Sidney Jones, adăugând că "riscul de revenire la conflict este foarte, foarte, foarte scăzut".
Foştii rebeli, noii politicieni
Un acord de pace între Guvern şi GAM a fost semnat la 15 august 2005 la Helsinki, respectiv la opt luni după tsunami. Combatanţii GAM au depus apoi armele, iar Jakarta şi-a retras trupele din Aceh, acordând amnistie rebelilor şi deţinuţilor politici. Numeroase figuri proeminente ale mişcării separatiste au decis să se întoarcă în Aceh, unde GAM s-a transformat în partid politic şi a obţinut postul de guvernator.
La un deceniu după tsunami, Aceh s-a transformat, graţie banilor din ajutorul internaţional. Capitala provinciei, Banda Aceh, a devenit un oraş în care este foarte plăcut să locuieşti, unde urmele catastrofei din 2004 sunt abia vizibile. Foştii rebeli s-au implicat activ în viaţa politică. Actualul guvernator al provinciei Aceh, Zaini Abdullah, şi predecesorul său, Irwandi Yusuf, amândoi aleşi prin vot universal, ocupau anterior funcţii importante în mişcarea separatistă. "În timpul conflictului, nu aveam libertate şi trăiam în teamă", îşi aminteşte Ridwan, un locuitor din Meulaboh, una dintre comunele cele mai devastate de tsunami. "Este oribil să spui că tsunami a fost o binecuvântare disimulată, dar probabil că aşa a fost", mărturiseşte el.
Numărul jurnaliştilor occidentali ucişi a crescut în 2014
Asasinatele comise asupra jurnaliştilor străini de gruparea Statul Islamic (SI) au făcut din anul 2014 unul dintre cele mai sângeroase din istorie, se afirmă în raportul anual întocmit de Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), publicat ieri. Potrivit CPJ, occidentalii au reprezentat o "proporţie neobişnuit de ridicată" în rândul celor 60 de jurnalişti care au fost ucişi în acest an în timp ce îşi exercitau meseria. Acelaşi comitet anchetează în această perioadă condiţiile în care au murit alţi 18 jurnalişti în anul 2014, pentru a determina dacă moartea lor a fost asociată cu profesia acestora.
În total, aproximativ un sfert dintre jurnaliştii ucişi în 2014 erau corespondenţi de presă străini. Acest procent este de două ori mai mare decât cel înregistrat în anii precedenţi, a dezvăluit CPJ. În 2013, 70 de jurnalişti au fost ucişi pe plan mondial, iar 9% dintre ei erau jurnalişti occidentali, potrivit site-ului CPJ.
Totuşi, "majoritatea covârşitoare" a jurnaliştilor ale căror vieţi se află în pericol din cauza profesiei lor continuă să îi vizeze pe membrii presei locale. De la începutul sângerosului război civil din Siria în 2011, 79 de jurnalişti au fost ucişi în această ţară, care devansează de acum Filipine în clasamentul celor mai "ucigaşe" ţări din lume prin prisma reprezentanţilor presei care au fost asasinaţi.
Parlamentul Ucrainei aprobă anularea statutului de stat nealiniat
Parlamentul ucrainean a decis ieri să renunţe la statutul de stat nealiniat al Ucrainei pentru a se apropia de NATO, în condiţiile în care Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, iar conflictul cu rebelii separatiştii din estul ţării continuă. O vastă majoritate a deputaţilor (303) a votat în favoarea unui proiect de lege în acest sens şi numai opt au votat împotrivă. Parlamentarii prooccidentali au primit rezultatul votului cu aplauze.
Legea urmează să fie promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, care a supus, săptămâna trecută, dezbaterii Parlamentului acest proiect de lege.
El a salutat deja rezultatul votului pe Twitter. "Am corectat în sfârşit această eroare", a declarat şeful statului. "Integrarea europeană şi euroatlantică este o cale fără alternativă pentru Ucraina", a adăugat el.
Această decizie a Kievului a fost denunţată de Moscova încă înaintea votului. "De facto, este vorba despre o cerere de aderare la NATO, ceea ce transformă Ucraina într-un potenţial adversar militar al Rusiei", a declarat luni seara pe Facebook premierul rus, Dmitri Medvedev.
Proiectul de lege prezentat de Poroşenko Parlamentului prevede anularea statutului de stat nealiniat, o clasificare dată unor ţări, precum Elveţia, care refuză să adere la NATO sau la oricare altă alianţă militară, sau să se implice în mod activ într-un conflict armat. Ucraina s-a alăturat statelor cu statut de nealiniat în 2010, sub presiunea Moscovei.
În aprilie 2008, la summitul de la Bucureşti, liderii ţărilor NATO au convenit că este firesc ca Ucraina să se alăture Alianţei la un moment dat, ceea ce a iritat puternic Rusia.
