Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE:Au fost create hainele care anunţă dacă suntem bolnevi

Ziarul de Vrancea
7 dec 2014 300 vizualizări
Textilele inteligente vor fi capabile să asigure o supraveghere medicală optimizată şi personalizată a posesorilor u ele vor fi disponibile la vanzare în caţiva ani u pijamalele sau cămăşile vor putea să prevină accidente cardiovasculare şi să alerteze echipele de urgenţă în timp real

Cercetători canadieni au creat textile inteligente în scopuri medicale. Aceste haine ale viitorului, ce vor fi disponibile în comerţ peste caţiva ani, vor putea avertiza persoanele care le poartă în legătură cu problemele lor medicale graţie unor senzori integraţi în fibrele textile, conform unui articol publicat în revista Senzor. Textilele inteligente vor fi capabile să asigure o supraveghere medicală optimizată şi personalizată a posesorilor, putand salva numeroase vieţi, potrivit cercetătorilor de la Facultatea de Știinţe şi de la Centrul de optică, fotonică şi laser din cadrul Universităţii Laval din Quebec. Pijamalele sau cămăşile vor putea, datorită senzorilor integraţi în fibrele textile, să prevină accidente cardiovasculare şi să alerteze echipele de urgenţă în timp real, peste caţiva ani. Ele vor fi, de asemenea, capabile să capteze informaţii biomedicale despre persoanele care le poartă şi să le transmită, prin intermediul unor dispozitive de comunicaţii fără fir, centrelor de urgenţă sau unor programe de analiză. O aplicaţie posibilă vizează instalarea unui releu care monitorizează ritmul cardiac şi care va permite alertarea serviciilor de urgenţă atunci cand o persoană suferă un infarct în timpul somnului, a declarat săptămana aceasta pentru AFP Jeff Viens, implicat în cercetări. Dar aceste textile au mai multe funcţionalităţi. Transferand informaţiile prin intermediul internetului, ele vor deveni o platformă de comunicare şi mijloc de informare. Astfel, senzorii încorporaţi în haine vor fi de folos şi în scopuri extramedicale. Copiii pierduţi sau răpiţi ar putea fi rapid localizaţi dacă vor purta astfel de haine. Echipa condusă de profesorul Younes Messaddeq a pus la punct această fibră textilă suprapunand mai multe straturi de cupru, polimeri, sticlă şi argint. Această fibră, cu dublul rol de senzor şi antenă, este rezistentă şi maleabilă şi poate fi ţesută cu fire de lană şi bumbac, a explicat Universitatea Laval, adăugand că hainele vor putea să capteze diverse tipuri de informaţii, precum concentraţia de glucoză din sange şi activitatea cerebrală sau să analizeze "mişcările şi coordonatele spaţiale. Mai răman, însă, de pus la punct cateva detalii înainte ca aceste haine inteligente să fie comercializate. Este vorba de conectarea lor la o reţea fără fir, problema alimentării electrice şi, deosebit de important, asigurarea posibilităţii spălării acestor textile, care trebuie să fie rezistente la produsele conţinute în detergenţi, a precizat profesorul Younes Messaddeq

Se face lumină în cazul dispariţiei celor 43 de elevi mexicani

Rămăşiţe ale unuia dintre cei 43 de elevi daţi dispăruţi la sfarşitul lui septembrie în statul Guerrero din sudul Mexicului au fost identificate în urma unor teste ADN efectuate la un laborator din Austria, a anunţat o sursă oficială din Mexic, relatează AFP. "Una dintre rămăşiţe corespunde unuia dintre elevii care studiau la şcoala Normală", a declarat pentru AFP această sursă oficială, care a cerut protecţia anonimatului. Felipe de la Cruz, un purtător de cuvant al părinţilor elevilor daţi dispăruţi, a confirmat informaţia. Însă el a reafirmat hotărarea familiilor. "Dacă ei cred că noi vom începe să plangem pentru că ADN-ul unuia dintre băieţii noştri a fost găsit, se înşală. Îi vom găsi pe ceilalţi 42 care lipsesc", a declarat el în faţa a mii de pesoane, la o manifestaţie în capitala mexicană. Părinţii elevilor, care nu acceptă versiunea autorităţilor, potrivit căreia copiii au fost ucişi în noaptea în care au dispărut, cer ca statul federal să continue cercetările. "Sămanţa a fost semănată, iar poporul din Guerrero se află pe picior de război pană cand vinovaţii nu vor fi pedepsiţi", a adăugat el. Surse apropiate familiilor au declarat pentru AFP că rămăşiţele identificate sunt ale lui Alexander Mora. Ministerul Public nu a comentat, dar a convocat o conferinţă de presă pentru duminică la pranz. Este vorba despre prima confirmare a morţii unuia dintre cei 43 de elevi daţi dispăruţi pe 26 septembrie la Iguala, în statul Guerrero, după ce au fost atacaţi de către poliţişti locali afiliaţi cartelului de narcotraficanţi Guerreros Unidos, probabil la instigarea primarului oraşului. Potrivit Ministerului Public, unele dintre cele 70 de persoane reţinute în acest caz au afirmat că elevii au fost livraţi de către poliţişti unor asasini ai cartelului, executaţi, cadavrele le-au fost arse timp de 15 ore pe un rug uriaş, iar rămăşiţele le-au fost aruncate într-un rau.

Şase deţinuţi au fost transferaţi din cea mai groaznică închisoare din lume

Şase deţinuţi - patru sirieni, un palestinian şi un tunisian - au sosit ieri dimineaţa în Uruguay, într-o accelerare a transferurilor de la închisoarea militară americană de la Guantanamo Bay (Cuba), în care se mai află 136 de persoane, a anunţat Pentagonul, relatează AFP. Cei şase, care au primit "aprobarea pentru transfer" în prealabil din partea autorităţilor americane, au părăsit baza aeriană de la Guantanamo la bordul unui avion US Air Force duminică la ora 5.00 GMT (7.00, ora Romaniei), a declarat pentru AFP Myles Caggins, un purtător de cuvant al Pentagonului. "Cei şase deţinuţi de la Guantanamo au sosit în această (duminică) dimineaţa în Uruguay. Jurnalişti de la Busqueda au asistat la transferul lor", a scris săptămanalul Busqueda în ediţia electronică, care a anunţat în martie negocieri vizand concretizarea acestei operaţiuni. În total, 19 deţinuţi au fost reptriaţi sau trimişi în ţări terţe de la începutul anului, într-un efort evident al administraţiei Obama de a accelera eliberările cu scopul de a închide centrul, aşa cum a promis în mai multe randuri preşedintele. Dintre cele 779 de persoane care au trecut prin celulele acestuia de 13 ani, la centrul militar de detenţie din enclava cubaneză au mai rămas, în prezent, 136 de deţinuţi, dintre care majoritatea nu au fost inculpaţi sau judecaţi. şaizeci şi şase au fost decretaţi "eliberabili" de către adminsitraţiile succesive ale lui George W. Bush şi Barack Obama. Cei şase bărbaţi primiţi în Uruguay, unde preşedintele José Mujica a promis că vor fi eliberaţi, au varste cuprinse între 30 şi 40 de ani şi fac parte dintre primii care au fost închişi la Guantanamo, în 2002. Este vorba despre patru sirieni - Ahmed Ahjam, Ali Hussein Shaabaan, Omar Abu Faraj şi Jihad Diyab -, pakistanezul Mohammed Tahanmatan şi tunisianul Abdul Urgy, precizează Pentagonul într-un comunicat.

Kerry critică Iranul pentru inculparea unui jurnalist

Secretarul de Stat american John kerry s-a declarat ieri "profund dezamăgit" în urma unor informaţii potrivit cărora Jason Rezaian, corespondentul ziarului The Washington Post (WP) la Teheran deţinut de peste patru luni, a fost inculpat şi i-a fost refuzată eliberarea pe cauţiune, relatează AFP. Rezaian, un iraniano-american, corespondent WP la Teheran din 2012, a fost inculpat sambătă, după ce a compărut în faţa unui tribunal, a anunţat cotidianul american. Natura acuzaţiilor care-i sunt aduse nu este clară şi nu se cunoaşte data viitoarei înfăţişări, a adăugat ziarul. Jurnalistul, în varstă de 38 de ani, a fost arestat pe 22 iulie împreună cu soţia sa Yeganeh Salehi, o jurnalistă la cotidianul The National cu sediul în Emiratele Arabe Unite (EAU), în cadrul - potrivit autorităţilor - unui caz legat de securitatea Republicii islamice. Yeganeh Salehi, în varstă de 30 de ani, a fost eliberată pe cauţiune în octombrie, iar autorităţile iraniene au anunţat săptămana trecută că detenţia lui Jason Rezaian va fi prelungită cu maximum 60 de zile.

Cinci civili, ucişi în estul Ucrainei

Cinci civili au fost ucişi în estul separatist al Ucrainei în noaptea de sambătă spre duminică, o noapte tensionată, cu două zile înainte de intrarea în vigoare a unui armistiţiu şi începerii unor negocieri de pace între armată şi rebeli proruşi, relatează AFP. Trei civili au fost ucişi, iar alţi zece răniţi, în noaptea de sambătă spre duminică, în bastioonul rebel Doneţk, unde explozii şi tiruri sporadice se auzeau în continuare duminică dimineaţa, potrivit autorităţilor municipale. Guvernatorul pro-Kiev al regiunii rebele Lugansk a anunţat, pe de altă parte, că doi civili au fost ucişi în satul Kriakivka, după ce un obuz a căzut în curtea unei case. Cel puţin şase civili au fost ucişi, potrivit guvernatorului, de la începutul săptămanii, în regiunea Lugansk. Potrivit armatei, punctele fierbinţi de conflict răman în continuare bastioanele proruse Lugansk şi Doneţk, dar şi zona Debalţeve, la nord-est de Doneţk, unde rebelii şi-au sporit prezenţa. Observatorii OSCE au anunţat că mai multe convoaie - de 60 de camioane în total -, fără semne de identificare, se îndreaptă către Doneţk, dinspre oraşul şahtarsk, aflat de asemenea sub controlul rebelilor. Confruntările armate nu au scăzut în intensitate în estul Ucrainei, cu două zile înainte de intrarea în vigoare a unui armistiţiu-surpriză negociat între armata ucraineană şi rebeli proruşi.

Ultima senatoare democrată din Sudul SUA a fost înfrantă

Ultima senatoare democrată din Sudul Statelor Unite, Mary Landrieu, şi-a pierdut sambătă mandatul, în al doilea tur al alegerilor din Louisiana, conservatorii preluand astfel regiunea, iar republicanii obţinand o puternică majoritate în Senat, relatează AFP. Mary Landrieu, aleasă în 1997, şi-a recunoscut rapid înfrangerea în faţa republicanului Bill Cassidy, într-un discurs susţinut la New Orleans. "Putem să fim mandri de atatea lucruri, de bilanţul nostru curajos, onest şi integru şi că am ajutat statul în momentele cele mai sumbre, după Katrina, Rita, Gustav şi mareea neagră BP (British Petroleum)", a declarat ea, enumerand catastrofe care au devastat coastele statului Louisiana. Potrivit rezultatelor parţiale, după numărarea voturilor din 80% dintre secţiile de votare, Bill Cassidy a obţinut un scor de aproximativ 58%. Republicanii vor dispune în ianuarie, la începutul următoarei legislaturi, de 54 din cele 100 de mandate din Camera superioară a Congresului, cu nouă mai multe decat în prezent. Ei îşi vor consolida astfel majoritatea în Camera Reprezentanţilor.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.